Ce face, fratele meu? Ce crezi? Mi-am luat mașină. Ghicește ce marcă. Nu, mă, du-te dracu de aici. Cum să-mi iau rabla aia? Păi așa îl știi tu pe fratele tău? Lasă-i pă ăștia, că ei e proști. S-a umplut strada de ele. Jur, mă râd cum ies dimineața la muncă și-i văd, sărăciile dracului. Goedemorgen, Goedemorgen, și ei în mașina lui Nea Nicu. Nu, frățiorul meu, mi-am luat BMW, bre. Să vezi cum bagă fratele tău viteză pe autostradă, ca ăia din Constanța. Mai bag și câte o țigară de asta, boss sunt, să moară mama.
Arthur Ianoși
M-a ajutat să devin bărbatul care sunt azi. M-a învățat multe. Să mă uit în spate ca să mă pot focusa pe ce e în față. Să improvizez în locuri strâmte la a treia întâlnire. Să înțeleg că și lanțurile au rolul lor. Să îmi doresc ceva mai bun. Să înțeleg că orice curbă nesemnalizată nu e vina mea. Să realizez că e absolut necesar să mă conectez cu natura. Să iubesc drumul ci nu destinația. Să înjur politicos. Mă uit când peste gard, la cimitirul de fiare vechi, când la tichetul cu Programul Rabla.
Andreea Mihaela Murariu Moldovanu
Banii ajungeau. Mama nu se plângea. Sora mea avea ghete noi, tata, medicamentele, urma să merg în vacanța de vară în tabără. Mi se părea ideală propunerea mamei de a ne cumpăra pe rând haine, sau să plecăm în tabără una în an par, alta în cel impar. Când ne-a trimis la magazin să iau 2 ouă Kinder, ce costau cât un vis pe care nu îndrăznisem să-l visez, m-am întâlnit cu Brândușa, colega mea de clasă: Mama strânge bani de Dacie și nu îi dă pe prostii. Noi nu am avut mașină. Am ciocolată în suflet.
