Nu sunt un părinte perfect. Am crezut, în naivitatea mea, că aș putea fi. Cu fiecare manual de parenting devorat în scurtele momente de tihnă, mă clătinam în imperfecțiunile mele ca un iceberg plutind în derivă. Căutăm să ajung la o desăvârșire, dar mă afundam tot mai crunt în propria mlaștină de idei fantasmagorice despre timpuri moderne și părinți dresori. Am renunțat la mirajul perfecțiunii. Sunt cea mai bună mamă pentru copiii mei. Mamele perfecte cresc oameni nefericiți, viitori monștri pentru copiii lor.
Octavia Buhociu
Ai terminat cu munca, cu sculatul în zori de zi, nepotul ți-e peste munți și ape, stai la bloc, florile ce mai cer apă. Și nu zilnic. Gata, liniște și pace, cu sau fără Ucraina sau Gaza. De acum odihnă, nu te omori cu un program prea regulat de sport, că inima ta a trecut prin multe, mai bei câte un pahar de vin roșu că-i făcut din fructe, ciocolată, mai ales neagră, nu-i dăunătoare, tot fruct e. Să nu uiți parola cardului ca să-ți scoți pensia. Vezi că s-a mărit de luna asta, chiar de nu se simte la piață.
Radu Gramatovici
După plecarea lui Gabi, am aflat că sunt însărcinată. La început am fost euforică, doar era copilul lui, dar în timp mi-a trecut: Gabi dispăruse în neant. Gândul că voi naște un copil fără tată a prins să mă tulbure. În luna a opta mi-am amintit de Dan. L-am sunat și ne-am întâlnit în oraș. E copilul tău, i-am spus. Te iubesc, mi-a răspuns el. Vom crește acest copil ca și cum ar fi al meu. Dar nu spune asta, nici măcar nu ne-am sărutat. Nimic nu știi, i-am zâmbit complice. Gândul meu la tine era când l-am conceput.
