Hai la televizor, că-ncepe meciu'. Care-mi aduce prima o bere, stă lângă mine. Mai repede, moimelor. N-oi face oameni din voi niciodată, mormăi bărbatul și-și întinse picioarele pe măsuța din fața canapelei. Deschise o pungă cu semințe de floarea-soarelui și scuipă cu zgomot cojile în palmă. N-am avut noroc de băieți, măcar de-aș avea la pariuri. Azi ținem cu CFR-ul, simt că-i batem pe ăștia de la U. Am pus trei bilete, musai să fie unul câștigător, că altfel nu știu cum vă dau înapoi banii din pușculiță.
Elena Fermuș
Patul l-am ales alb. Nu mai conta din ce lemn să fie. Doar culoarea. Și florile le-am vrut tot albe. Mai greu a fost cu ținuta. Nu știam ce să port. Of, femeile astea. Nici în ceasu' al doișpelea nu știu cu ce să se-mbrace. Cu bijuteriile a fost simplu. Doar una. Nu m-aș fi despărțit de ea nici moartă. Am vrut și muzică. Fără n-aș fi putut. Love of my life. Listă cu invitați? Nu. Să vină cine-o vrea. Au venit destui. Și toți au întrebat de ce. N-am mai răspuns. Mâini calde mi-au atins fruntea rece. Apoi au aruncat pământ. Și gata.
Ionuț Tuhoarcă
În jurul la o clădire mare din care se strigau niște numere, m-a abordat o fată, cam sclipicioasă, dată cu rimel mult. Mi-a spus că treaba merge rău, dacă nu vreau un masaj în schimbul la 2 milioane de lei. M-a împins pe o intrare la un bloc. Am ajuns la o cameră care mi-a spus că e a ei. Acolo a prestat masajul, cum a crezut ea de cuviință. Am constatat cu surpriză că treaba nu mergea rău, chiar din contră. Am găsit chiar și 2 milioane în portofelul din buzunarul de la spate. Masajul face bine la sănătate. La ten.
