Publicul a plecat. Doar el stă în mijlocul scenei, așezat în genunchi ca pentru o rugăciune și se uită la sala goală. Parcă se vede mic, adâncit în fotoliu, privind cu ochi mari minunea din fața lui. Și ani la rând, a râs, a plâns, s-a supărat, s-a bucurat. El jos, ei pe scenă. Dar astăzi a fost aici, sus. Și i-a făcut pe toți să intre în povestea lui. Publicul a plecat. Doar el stă în mijlocul scenei, așezat în genunchi ca pentru o rugăciune. Îți mulțumesc, Doamne, că m-ai învățat magia de a mângâia suflete.
Radu Gramatovici
Profesorul se lăsă obosit în fotoliu și nici măcar contactul cu energia simbolurilor străvechi inscripționate pe spătar nu-i aduse o stare mai bună. Asistentul său veni cu o fiertură de plante. Nimic nu mai învață tinerii din ziua de azi. Nimic, răbufni profesorul. Vor doar rezultate rapide, fără niciun pic de efort. Domnule, îndrăzni timid asistentul, dar cursul dvs. se numește Cum să atingi fericirea sublimă în 3 zile. După 7 vieți de muncă, strigă profesorul, după 7 vieți, de ce nu citește nimeni titlul complet?
Dan Banu
Bărbatul se aplecă să-i asculte inima. Nu bătea. Voi să vadă dacă respiră și atunci observă piticii. Mici cât o unghie. Primul se lăsă pe vine, se strecură pe sub pleoapă, moșmondi un pic înăuntru, apoi îi deschise gura cum deschizi poarta unui castel. Le făcu semn celorlalți să intre. Ieșiră purtând pe brațe ceva pufos ca un nor. Sufletul ăsta trebuie reparat, îi spuse cel înalt. Stai lângă ea și ține-o de mână, ne întoarcem repede. Închise ochii și-i frecă apăsat. Când îi deschise, fata clipea.
