Toată iarna a fugit de singurătatea și sărăcia odăii reci, afundându-se într-un local îmbâcsit de tutun și alcool. Își îneca neîmplinirile în licori ieftine sau le revărsa în versuri, pe hârtii pe care le mototolea și le arunca la plecare. Uneori, pentru un pahar de tărie recita auditoriului, și-l porecliseră poetul bețivilor, iar fata de la bar îl plăcea în secret. Îi aduna toate fițuicile și seara în liniștea camerei, descheiată la suflet, le recitea a mia oară, topindu-se într-o poveste de iubire neîmpărtășită.
Sorin Rizeanu
Mașini pe câmp, înghețate. Câini sălbatici, jumătate lupi, adaptați la radiații. E încruntată și pentru o secundă duce elicopterul spre un bloc ce încă mai stă în picioare. Ana, ce naiba. Nu trebuia să-i zic de divorț acum. Contuarul Geiger a început să piuie puternic, suntem deja în zona morții la Reactorul 4. Îmi verific costumul și trusa. Mă îmbrățișează: sper să te iradiezi la cur. Zece minute mai târziu, când am început să sângerez prin piele, mi-am dat seama că-mi tăiase costumul la spate.
Florentina Ghițescu
Mi-am descheiat fiecare nasture al sufletului pentru tine. Curios, ai intrat și, după ce ai făcut dezordine prin toate camerele, ai plecat. Nu ar fi fost mare lucru dacă nu ai fi luat cu tine și bucuria și zâmbetul. Ai lăsat la schimb gânduri, de ce-uri, sentimente de neputință, iarnă. Acum, ușor, ușor încerc să-mi recompun sufletul, să-l îmbrac cu haine noi făcute din culori și din soare, să îi luminez fiecare colțișor în care s-au adunat păianjeni. Au început să răsară ghioceii, o nouă primăvară e aici.
