Să-i mănânce inima câinii p-ăl dă iubește străinii. Cu modernismul și depravarea lor. Ăștia care vor să ne umilească, asta e politica lor, cu elitismul și tehnologiile lor, cu democrația lor. Vocea Poporului, asta e democrația și cine se opune e trădător. Noi toți trebuie să acționăm ca unul singur, cine zice altceva trebuie eliminat. Acțiune fără orice reflecție anterioară. Fără tăgadă. De gândit avem vreme, când ne vom elibera de străini, când soarele va străluci iar pe cer. Dumnezeu e român. E cineva împotrivă?
Cecilia Fofiu
Ce iubesc la sat sunt peisajul, bucatele simple cumpărate de la săteni și mai ales, amabilitatea localnicilor. Toată lumea mă salută, chiar de mi-s străini și mă întreabă de sănătate și familie, încât mă simt important. După o săptămână lungă, iau nevasta și plecăm la țară să ne încărcăm bateriile. Suntem întâmpinați cu mare căldură de un vecin care ocoș, cu gura știrbă la urechi ne salută și constată încântat, vă place la noi, e aer curat. Și învârte cu furca un morman gudronat ce icnește în jar și fumegă teribil.
Alex Caragian
Simțea numeroasele priviri ațintite asupra sa, dar nu-i putea vedea clar din cauza orbitoarei lumini ce cobora de undeva din tavanul înalt. Cel puțin de acolo trebuia să cadă, nu văzuse sursa luminii când intrase-n sală legat la ochi. Le auzea vocile-nfundate pe sub măști. Îi întrezărea cu coada ochiului în rândurile apropiate de piedestalul de sub masa albă pe care era întins. Zâmbi, ceea ce amplifică un pic șușotelile. Mai are de murit, se auzi înainte ca ciocănelul de lemn să spargă murmurul.
