Iaca, scârț, mare pagubă. Păi, n-am eu memorie vizuală? Am. Nu știu eu să folosesc street view? Știu. În doi timpi și trei mișcări ajung în fața casei tale. Aia cu liliac la poartă. Problema-i alta. Am pierdut cheia. Cum, care cheie? Cheia de la centură. Care centură? Aia de castitate. Ce mă fac? Am nevoie de un lăcătuș. Nu merge. Am jurat că nu voi lăsa niciun bărbat să te atingă. Un cavaler își respectă jurămintele. M-oi descurca singur. Vin cu un flex sau, poate, cu o flacără oxiacetilenică.
Iulia Biro
M-am gândit că mă descurc, mai fusesem o dată. Am găsit blocul. Și scara - în câte scări din același bloc o fi bradul încă împodobit în martie? Etajul era mai sus de 2 și mai jos de 6, că obosisem pe scări până la tine și obosesc de la mai mult de 2 etaje, dar nu rezist peste 5. Știam coloana de apartamente. La etajul 3 scria familia pe ușă, nu era ăla. Am bătut la 4, mi-a deschis poliția. Așteptau un traficant de droguri și eu aveam niște iarbă cu mine. Oare era 5 sau 6? Mai bine sunam. Eh, o trece repede anul.
Ionuț Tuhoarcă
Umblam cu Tuțica prin pădure. Ca o experiență. Mi se ridica părul pe măciucă de fiecare dată când urlau lupii. Tuța mă întreabă. Ce facem dacă vine ursu'? Ne despărțim. Eu într-o parte, tu într-o parte. Să vedem, ce preferă. Aripioară de pasăre sau picior de struț. Dacă vine după mine? Îi spui să te consume treptat. Să lase și pentru mai târziu. Că e păcat de așa o bucățică. Dacă vine după tine? Să te recăsătorești. Da' să moară și ăla subit. Și să rămâi cu mâțele. Atunci, spuse Tuța evlavioasă. Cu Domnu' înainte.
