Ai mei mi-au spus adevărul abia când am împlinit 18 ani. Dar eu știam deja din clasa a 2-a când copiii mă strigau Renata-nfiata. Te-am căutat și te-am găsit. Eu sunt, mamă, am îngăimat și-am așteptat să mă iei în brațe. Sau să mă-nghită pământul. De 10 ani visez la îmbrățișarea asta. Iertarea netrăită arde sufletul. Ieri m-ai privit rece-n ochi. Ai venit nechemată, și atunci, și acum. Nu știu de ce-ți mai scriu. Știi ceva? Rupe scrisoarea. Sau șterge-te cu ea la cur. Mamele SE nasc, așa să știi.
Julia Sandu
Am decis ca Mari Kondo să îmi organizeze furia digitală. Nr de uațap șters, feisbuc, insta idem. Cu o eficiență nemiloasă a curățat existența celui cu ochii ca zgura, cu așa-zise lopeți, pe care le numește tălpi și gustul pielii de caramele. În urma detoxifierii, moliile din stomac au creat un protest crunt. Să potolesc haosul care flutura în interior și să scap de această infestare, am recurs la măsuri drastice. Am înghițit câteva cuburi de naftalină în speranța că efectele secundare mă vor conduce la adresa lui.
Miruna Marin
Nu mai știu unde stăteai cu ai tăi, îmi amintesc doar trandafirii albi din poartă și pe tine, copilă, chemând din stradă o ochelaristă singuratică și tristă, venită la bunici, să vadă minunea. Un cățelandru negru tuci pe care-l salvaseși de roțile tractoarelor din câmp. Am auzit că la 19 ani te-au dat de soție unui bețiv care te-a bătut așa mult c-a reușit să te-omoare într-o seară. Atunci deja nu mai mergeam la țară și nici nu mai aveam nevoie să mă salveze de singurătate fetele blânde din sat.
