Știi cât m-am chinuit să-ți aflu adresa? Și ce-mi văd ochii? Ești frumoasă cum eram eu la vârsta ta, dar oamenii ăia nu au știut să te crească. Dacă te creșteam eu, te-aș fi educat cum trebuie și nu ai fi fost obraznică. Cum să-mi spui să-ți uit adresa că nu sunt eu mama ta? Află că, de îți place sau nu, eu sunt mama ta adevărată. Nu am putut să te păstrez, că eram neștiutoare și tânără și ne-am fi stricat viețile amândouă. Dar te-am iubit și te-am lăsat în siguranță, la maternitate, unde aveai tot ce-ți trebuia.
Laura Stanciu
Eva își aranjează păpușile. Are zece, de toate culorile și mărimile. Le pune în cerc pe pat: V-am promis că v-o prezint pe sora mea cea mică. Nu mai am cum. Mama s-a dus la spital, dar când s-a întors, nu mi-a adus-o. M-a păcălit. Am văzut că slăbise tare. A venit fără burtică. Suntem foarte supărați. Tata nu prea mai vorbește cu mine. Stă la televizor. Mi-a zis că barza a greșit adresa pentru că n-are GPS. Dar la spital se ajunge foarte ușor, că doar e în centru. Putea să întrebe pe stradă, nu?
Gheorghiță Mircea
Am întâlnit-o în stația de tramvai. Mi-a scris adresa pe un bilețel. I-am promis că o caut. A doua zi m-au arestat. Maiorul Harbuz. Mi-a luat hârtiuța pentru verificare. Am ieșit după un an direct în serviciul militar. La canal. Apoi am fugit. Legiunea străină. Gabon, Chad. Două stagii. Malarie. Acasă. Ieri l-am întâlnit pe maiorul Harbuz. I-am cerut biletul. Nu a spus că nu îl are. A râs. L-am bătut până a căzut lat. Tâmpitul, în seara aia eram și eu în stația de tramvai. Târfa aia era nevastă-mea, eram în divorț.
