Notați: Trecerea la nivel cu o cale ferată simplă, fără bariere, prevăzută cu. Slide-ul afișa în continuare teoria, dar mintea lui rămase în urmă cu vreo 35 de ani: pe peron, un păr lung flutura peste obrajii umezi ai băiețelului. Nu mai plânge. Dacă mă lași să plec acum, o să-ți aduc cele mai gustoase merdenele. Pumnul mic eliberă colțul rochiei. Simțise pentru ultima oară parfumul ei și-al unei promisiuni. Își drese vocea în prezent: pauză de masă. Doriți ceva de la chioșc, domn' profesor? O merdenea, te rog.
Monica Bologa
De pe partea cealaltă cineva mă fixează. E bărbatul pe care l-am iubit cu 12 ani în urmă. Ne privim surprinși, fără să clipim. Semaforul se face verde. Traversăm pe dungile alb-negru ca pe niște nori. Suntem singurii pietoni care au uitat să pășească. Când ajunge în dreptul meu, îmi întinde mâna. Fără niciun cuvânt, ne strângem palmele din mers. Puternic, cald, intim. Ajung pe partea cealaltă a drumului fără să întorc capul. Continui să merg respirând greu, cu atingerea lui în palma mea dreaptă.
George Dometi
O anonimă văduvă de război amărâtă de condiția singularității se îndrăgostise de un epigramist ce se oprise la zebră cu un Beetle și o lăsase treacă cu sarsanalele pline ochi de bunătăți rurale. Sub pana corosivă a zidarului de rime ea își trăise urcușul pe un piedestal muzeificat cu patetism, fiind educată în cadența carențelor lui culturale, vrând a o sui la catul lui. Pe piatra funerară i-a scris, M-ai văzut trecând pe zebră, Ți-am căzut cu tronc, Ți s-a ridicat în vervă, Inima a făcut zdronc.
