L-am găsit în timp ce săpam cartofii. Eram foarte convins că am dat lovitura. Tocmai citisem un anunț pe internet: cumpăr monedă rară 100 de lei, ofer 12.000 de euro. Am sunat imediat: am moneda pe care-o doriți E d-aia rară? Sigur, n-am mai găsit alta pân-acum. Nu, nene, vreau să știu dacă-i d-aia cu defect. Ce defect? Păi, dumneata nu știi că s-au bătut 24 de bucăți cu Mihai Viteazu fără barbă? Uită-te la ea. Are barbă? Are. Băi, care vă pricepeți să radeți bărbile de pe monede? Plătesc bine.
Ramona Ungureanu
Serios, tu n-ai câine? Cu fața asta a ta și n-ai câine? Nu se poate așa ceva. Cum ai rămas tu fără? Ceva ai făcut tu, ai greșit undeva, ai zis că vrei și nu te-a auzit nimeni. Să sperăm că ai măcar o pisică mică acasă și te așteaptă. Asta ar fi salvarea ta. Că altfel nu te văd bine, trebuie să ai ce lua în brațe că altfel sufletul tău o s-o ia razna, cineva care are suflu de văzduh și ochi de văzut iarba și pământul. Îi vedeam papucii rupți și o coadă care dădea din ea însăși. Am lăsat sandvișul pe bancă. Și un leu.
Titela Durnea
Pruncul face nouă luni. Creștinește era să-l boteze la două. N-a avut bani. Nici credință. Se gândește-acum că nu mai contează. Îl alăptează de mila maică-sii și de gura babelor. Niște fariseice care-și învață nepoatele să nu-i vorbească, doamne feri, că-i o madaranță. Da' Iosif, care-a silit-o, el e un sfânt. Că stă țanțoș ca un curcan, duminica, în strană la biserică. Irina se uită când la sfârcul crăpat, când la bănuțul de-argint, legat la încheietura pruncului de mamă-sa. Să-i fie de noroc. I-a pune și-un nume.
