Fidel Castro era practic dispărut din ochii publicului, dar omniprezent în propriile citate pictate pe pereți, în portretele sale și în poveștile spuse despre el în fiecare cămin. În 31 iulie 2006, după ce a fost operat de urgență, el a transmis cu titlu interimar puterea fratelui său mai mic Raul Castro - șeful armatei. Acesta a fost începutul unei subtile perioade de "tranziție", și în același timp, al speculațiilor cu privire la ceea ce se va întâmpla. Acest transfer de autoritate, intervenit chiar înainte de aniversarea a 80 de ani de la nașterea sa, a marcat momentul în care Fidel a renunțat la controlul total de după revoluția cubaneză din 1959.
Turismul și socialismul coexistă sub forma unei economii duale, într-o formă greu de gestionat, care nu poate fi explicată decât prin necesitate. Într-o paradigmă de tip Capital si, capitalismo no, elementele externe susțin acum ancora socialismului cubanez într-o lume post-socialistă. Dacă, până de curând, militarii și nomenclaturiștii au fost unicii privilegiați ai sistemului, iar clasa de mijloc era constituită din cei care puteau ieși din țară (muzicieni și sportivi) în timp ce profesorii, doctorii sau inginerii nu mai constituie acum o parte specială a societății, o nouă clasă de mijloc își face treptat apariția. Este vorba despre cei care închiriază case pentru turiști, "combinatorii" și în general, toți cei care lucrează în industria turismului.
Între timp, cubanezii fac orice por ganarse la vida (expresia lor curentă însemnând a-și câștiga existența). Chiar dacă la un moment dat, socialismul a adus unele beneficii marginale, creând o societate mai puțin violentă decât în alte țări din America Latină, cu educație și îngrijire medicală gratuite și un grad ridicat de mândrie națională, dezastrul economic și umanitar rămân realități greu de înfruntat. Situația grea a dus la formarea unei economii subterane care asigură supraviețuirea pentru multe familii. Cu sistemul politic pe post de frână, piața neagră și gri este cea care duce acum înainte economia acestei societăți.
Cubanezii își fac griji pentru viitorul lor. Timp de aproape 50 de ani de revoluție și embargo, cubanezii au așteptat de la Fidel să primească rodul sacrificiilor lor. Acum "îl așteaptă" pe Raul.
(click pe oricare fotografie pentru slideshow)
