Și-au spus ultimele cuvinte dintr-o iubire pe care anii au făcut-o toxică. L-a rugat să lase cheile sub ghiveciul de la intrare. S-a întâlnit cu prietenele într-un club în vogă. Între tineri agitați, băuți, gălăgioși, dansând frenetic pe muzica dată la maxim, făcea notă discordantă tristețea ei. Veselia fetelor și gheața din whisky au făcut ca durerea din suflet să se scurgă, să se estompeze ca o acuarelă întinată. A trezit-o ciripitul unei păsărele, în zori de zi. Era pe banca din fața blocului.
Arthur Ianoși
Cică există o comună la noi, nu dau nume, hai să-i zicem Pietroșița, care are un primar, nu zic cine, hai să-i spunem Leonard, cert este că dumnealui păstorește de ceva timp sufletele comunei, convingându-le an de an că el este Alesul. Azi, într-un cadru intim, la birtul de lângă Primărie, emoțiile lui Leo nu au mai avut stavilă când, cu mâna dreaptă, și-a întins, către mâna stângă, soclul de sticlă groasă și incasabilă. Titulatura de Cetățean de Onoare. Cu lacrimi în ochi, edilul și-a dat de băut.
Camil Popescu
Neacșu pupa paharul într-o cârciumă din Câmpulung când poștașul i-a înmânat o scrisoare de la soția judelui Brașovului, de care se amorezase lulea. Oh My God, s-a minunat Neacșu, inventând engleza modernă. Oh-la-la, a exclamat, formulând prima interjecție în franceză. Mamma mia, s-a bucurat și-n italiană. Hai să-mi bag, începuse și-n română, dar i-a atras atenția cârciumarul: ești sigur că astea vrei să fie primele cuvinte atestate în limba română? Neacșu a oftat și-a reformulat: I pak dau știre.
