Se varsă zorile și domnișoara Z. cască. Răsucește pe degetul arătător o șuviță de păr, închide ochii și își lasă capul pe spate. Mirosul pământului, peste care a plouat toată noaptea, se strecoară pe fereastra care dă înspre livadă. O mierlă cocoțată în vârful copacului se întrece în cântec cu un trubadur și îl întrece. Domnișoara Z. chicotește. O lovitură de făcăleț în masă o face să sară ca arsă. Valuri mari se sparg într-un pahar cu apă. Baba Dora, bucătăreasa, râde de se cutremură bucătăria.
Alina Ilie
Mă uit la ochișorii ei negri ca mura, culoarea ochilor de care m-am îndrăgostit și fără să vreau caut cu privirea pălăriuța cu rățușcă, dar găsesc o tocă de absolvent de-a opta. Am cele mai mari emoții din viața mea. Lângă ea sunt două femei, una dintre ele a învățat-o să scrie Dumnezeu iar cealaltă să nu-l uite. Știu că părți din sufletele lor sunt sădite în copilul meu. Nu știu cum aș putea eu să le mulțumesc vreodată. O fi oare de ajuns să hrănesc toate zilele mele acele crâmpeie să le cresc?
Mirela A. Nica
Nu eram pregătită pentru tine. Dar, iată-te. Iată-mă. Și iată-ne. Și undeva la mijloc cumva ai devenit coincidența mea preferată. E. V. Rogina. Traducere spontană. Mișto, bun de agățat mesajul ăsta, dar nu ești tu. Păi și ce să-i spun, te-aș invita la un ceai, dar mi-e teamă să nu te violez. Da, mult mai bine. Ai spus că ești mai cerebrală și mai puțin visătoare de când ai schimbat prefixul. Da, dar nu i-am spus că sunt și bipolară, că e posibil să fie doar marea hormoneală, și nu îndrăgosteală.
