Am ieșit din pușcărie într-o vineri, iar a doua zi ne-am strâns toată gașca la Sinaia, în apartamentul șefului. Seara am coborât cu Firiceanu și Popel după țigări. L-am văzut la doi metri distanță, cu botul într-un tomberon. Popelu s-a pișat pe el, Firiceanu s-a albit ca varul iar eu am înghețat ca un țurțure la streașină. Când s-a ridicat în două labe, am rupt-o la fugă mai ceva ca Usain Bolt. Popelu n-a mai apucat. Ursul a dispărut în pădure cu ce-a rămas din el. Avea bani puși deoparte? l-am auzit pe Firiceanu.
Andra Toropoc
De ziua noii mele iubite m-am oferit să o iau de la serviciu și atunci am aflat că lucra la IML. Aveam uriaș nod în gât dar mă dădeam mare ca să nu-i par fraier, căci colegii ei roiau pe lângă ea. Precaut, n-am dat mâna cu niciunul. Apoi, iubita mea ne-a tratat cu un dulce de sezon pe care l-a scos din spatele unei uși metalice. Tot ce mai știu este roller-coasterul în care s-a transformat camera după ce-am văzut cum lângă cutia cu vafe stătea un picior palid c-o etichetă prinsă de degetul mare.
Sanda Burță
De câte ori era amărât, Domnul se apuca să meșterească ceva prin cer. A cârpit plasele de țânțari de la ferești, a uns balamalele porții, a reparat o roată de la carul lui Ilie, de-astea. Când să intre-n casă, a simțit iar că i se suie sângele la cap. Pafnutie, tună El, nu ți-am zis, mă, s-astupi gaura asta din podea? Cască ăia de jos gura la noi. În genunchi și cu mistria-n mână, se pregătea de treabă când îl văzu. Era mai amărât decât El. Lărgi gaura, prefăcu mistria-n cornet și se pogorî lângă copil.
