Competiția, sub forma concursurilor, am luat-o de când urmăream olimpiadele de pe scăunelele noastre la familie ce aveau tv. Apoi, în fața blocului făceam echipele. Băieții alergam, săream, luptam greco-romane, o trântă cu piedici, judo încă nu exista. Fetele decernau medaliile și pupau câștigătorii. Toate bune, până s-a ales ca Doina să dea bronzul și pupa locul trei. Au început concursurile ciudate. La fugă, primul obosea brusc, al doilea se împiedica, iar pe chipul celui ce venea din spate se citea groaza.
Sorin Rizeanu
Ea are caracter de aur și bustul mare, cu cât e mai frecată cu atât strălucește mai tare. El o statuie de bronz, plin de găinaț de porumbel. Pe ea o râvnesc toți, el bun doar pentru țevi de tun - prost de bubuie. Ea fashion. El o mobilă demodată, fără ambiții dar cu bucățele de sticlă colorată în sertarul secret. Ea reunește literați, cunoscuți și consacrați - la aceeași farmacie. Și totuși? El are o aripă în stânga, ea o aripă în dreapta. Când ea stinge în zori lumina violet, el îi aduce o pizza și o ia in brațe.
Tina Dublea
Îmi plăcea când bătea vântul. Rămâneam nemișcată și îi priveam pe toți cum șuieră printre dinți. Cruci, morți, sfinți. Mute-m-aș. Și cum ar fi mușcat și din mine, dacă ar fi putut. Și când ploua era la fel. Bulbuci la gură. Face-mi-aș. Când era soare, idem. Transpirația le îneca sufletul. Drege-mi-aș. Nu era bine nimic. Cum să fie când totul e un rush și contează numai imaginea. Fie, gândeam, în impasibilitatea-mi, până când m-a găinățat un fraier cu pene pe nas și m-am înverzit la nervii capului.
