18.05.2025
La începutul anilor 1990, sosirea (adică trimiterea) minerilor în București, și folosirea lor de către clasa politică, a fost începutul unei ere teribile, ale cărei ecouri se simt și astăzi.
Milioane de români nu s-au mai simțit acasă - așa cum probabil era programat - și au părăsit țara, lăsată pe mâna hoților care o conduc liniștiți și astăzi, într-un teribil sistem mafiot care se perpetuează ca un cancer, devorând o țară la urma urmei minunată.

Au fost zile în care am realizat violent că nu se mai poate face nimic și am sperat în zadar că ce am văzut și ce am trăit a fost doar un coșmar închipuit.
Dar nu.

Imaginile pe care le-am realizat la mineriade - au fost vreo 8 sau 9 mineriade, cred, dar lumea a uitat - au înconjurat globul inutil și au fost folosite în mii de articole despre acele cumplite evenimente.
Măcar atât.

Problema este că nu a învățat nimeni nimic, nici din mineriade nici din cumplitele evenimente din '89, și o repetare, la alte valențe, cu alți actori, este din păcate oricând posibilă.
Mai ales acum când cu tictoace și instagrame poți face ca o țară să se prăbușească sau ca extrema dreaptă să ia puterea - unde?, în Germania unde istoria se uită și este inutilă zilele acestea.

Vă las să priviți imaginile.
Au fost minerii conduși din umbră? Categoric. Erau toți mineri? Categoric nu.
A plătit cineva?
Desigur, s-au făcut avansări în serviciile care au condus chestia, și mulți din aceia sunt acum liniștiți cu pensii barosane.

În rest, rămân ore, zile, secunde cumplite, pe care nu le-am văzut descrise în filme românești sau în romane.
Dar chiar, mai citește cineva vreo carte... nu.
Deci e bine.

Din păcate, aceste clipe chiar au existat.
Restul, nu e nici măcar istorie, poate doar praf pe niște dosare.

Trăgând linia, simt o cumplită rușine că am fost martor la așa ceva.


(click pe oricare fotografie pentru slideshow)































































0 comentarii

Publicitate

Sus