A împlinit 90 de ani, e deprimată că nu mai are cu cine bârfi. Vrea să mai trăiască încă pe atâta, să vadă noua generație de bârfitoare îngropată. Nu poate ieși afară din cauza soarelui puternic. I-am găsit un canal de can-can unde occidentale de peste 60 se căsătoresc cu nigerieni de puțin peste 30. Îs oarbe? Cifra nu reprezintă numai vârstă, am lămurit-o, când se întreba ce văd babele la urâții ăia. E scump un drum în Nigeria? Soacră, mă sacrific să te văd fericită. Iau un credit și un bilet de avion. Numai dus.
Ana Maria Dobre-Nir
Soarele a început să-și piardă strălucirea. Cerul devine din ce în ce mai întunecat, iar ziua și noaptea se amestecă într-un crepuscul perpetuu. Întunericul adânc acoperă Pământul, iar frica mușcă din toate. Oamenii privesc cerul, dar sunt prea ocupați pentru a conștientiză ce se întâmplă. Mai un război, mai o bursă ce se prăbușește. Aerul se încarcă cu noxe, iar respirațiile lor devenind hologramele unor strigoi preocupați. Dincolo de alergătură asta, planeta pare să-și țină respirația. Tic-tac, tic-tac.
Aurelian Țolescu
Cred că a fost talentul meu. Să stau cu ochii în lumină și cu fața spre oameni. Am luminat multă lume și am transmis căldură și iubire, așa cum s-au priceput ochii mei, orbiți de furtunile solare ale vieții. În timp, au plecat de lângă mine aproape toate persoanele pe care le-am iubit, îndrumat și ajutat. Acum, cu ochii în depărtări, văd că și cei în care îmi pusesem speranțe de viitor, deși mi se arată aproape, își găsesc locuri cu soare mai intens. Eu voi rămâne în pacea luminii calde a apusului meu.
