Iubirea s-a terminat, a rămas doar ură, doriți? Cum s-a terminat? Au fost mulți la coadă și s-a terminat. De ce nu ați dat câte puțin, să ajungă la toți? Eu ce fac acum? Ură? Nu vreau. Nu te uiți pe unde mergi, cucoană? Nu mai ai loc de moși și babe în autobuz. Vă plimbați cu o pungă în mână toată ziua. Eu de-abia am din ce trăi și ce le pune copiilor în farfurie, bine că aveți voi pensii mari. Eu îți plătesc pensia. Mă scuzați. Nici tu nu ai mai apucat puțină iubire? Ești și nebună pe deasupra.
Oana Brumă
Cobor la metrou și-mi sare-n ochi un ditamai afișul cu o mamă cu 4 copii lângă o vacă care trage pârțuri. Ce-o fi cu imaginea asta absurdă. Textul zice că ele sunt de vină pentru creșterea amprentei de CO2. Nici nu știu dacă să plâng sau să râd. Se apropie de mine un bătrânel blajin cu barbă de Moș Crăciun. Păi nu-i așa, doamnă. La câți ne înghesuim pe planeta asta, cine mai e prostul ăla de face copii în ziua de azi. Numai belele aduc, scot ce-i mai rău din om. Eu, domle. Și-al meu e și mai și că ar mai vrea.
Laura Stanciu
Primul pe care l-am văzut a fost sticlarul. Mi-a zâmbit. Apoi am fost împachetată și am ajuns într-un magazin. Au trecut prin fața mea sute de chipuri. Cele mai multe nu s-au uitat la mine. Bărbații m-au studiat încruntați, măsurându-mă din priviri. Unii s-au apropiat. M-au atins. M-am simțit ca o marfă. Un domn m-a luat cu el. Am mers vreo oră protejată de un ambalaj și am ațipit. M-am speriat când m-a montat în baia mamei lui. Ea m-a plăcut mult, dar din ziua aceea am început să îmbătrânesc.
