Seara se lua curentul. Aprindeam lampa cu gaz în bucătărie. Mâncarea fierbea pe aragaz. Pe masă, Istoria literaturii a lui Călinescu, luată pe sub mână. Mama citea povești cu scriitori. Tata verifica extemporale. Aveam urechile la poveștile mamei și ochii pe logaritmii lui tata. Din doi profesori ce puteam ieși? Am 30 și după ora a patra fug de la școală. La grădi mă așteaptă copilul. Maami, clopoțește el vesel, azi ne-a-ntrebat doamna ce ne sunt părinții. Ceilalți nu prea știau, doar eu am zis: mama mea e școlară.
Rozalia Cristea
Bunicu era mecanic agricol la ferma din sat. Trupul îi era șubred, întors de pe front. Bunica, femeie aprigă, pe acasă, cu gospodăria și cu grija mea, copil însemnat. Într-o zi, vaca a fătat o vițică frumoasă foc și jucăușă. Ziua, împreună, cât era curtea de mare, ea cling-cling cu clopoțelul la gât, eu după ea. Seara, eu prima la cana cu lapte, ea, a 2-a, direct de la mă-sa. Creșteam amândouă. Duminică, fug s-o salut pe Joiana și lacrimile m-au poticnit. S-au întors de la târg, doar cu amintirea ei, cu clopoțelul.
Paul Dârvariu
Nu mi-a plăcut la școală. În a-ntâia m-a dus mami cu tramvaiu' și tramvaiu' era aglomerat și ghiozdanu' era greu și mami era nervoasă că întârzie la birou. Nu mi-a plăcut nici doamna. Era grasă, avea ochelari și bătea cu rigla în catedră. Georgel a fost mai norocos: domnișoara Cristina e blondă, miroase frumos, poartă fuste scurte, se plimbă prin clasă și-i ciufulește pe băieți. L-am pus pe tati să mă mute de la a II-a B, la a II-a D. De-acuma, o să mă ducă el. Cu mașina. Cred că i-ar plăcea și lui să fie ciufulit.
