După ce adoarme, îi fur jurnalul. Citesc greu, că scrie cu picioarele, dar m-am prins că eu sunt EA. Știu cine e O, iar pe M îl intuiesc. EA cică că e zgârcită, uitucul dracului. L-am ținut în armată numai cu salată boeuf și chiftele de porc. Când mă duceam la el, mânca toată garnizoana. I-am pus ani la rândul murături și gogoșari în oțet. Mai scrie și că sunt grasă, nesimțitul. Nu zicea el: Mănâncă, Petruțo, că sufletul contează? Îl pun la loc, mai citesc și mâine. Trebuie să-i iau niște lecitină de la Max.
Daniel Popa
În primul rând, scuze că te-am evitat câteva zile. Stai, nu pleca. Cine trece-n valea seacă? N-a mai rămas nimic din Ozana. Dar nu despre asta vreau să-ți tâmpesc. Pffufuleți? Și ești ca nou. Ba. Toate-s noi. Dumnezeul cel mai mare ești chiar tu. What's in a name? Dar mai ales, m-ai ales. Ce cauți tu în viața mea e-un cântec cu acorduri amplecat și multe nopți am plâns. Căci nu mai e un sfetnic bun. Prea ca la țară țară vrem ostași. Pe Ciuca bătăilor. Mama-nvățăturii. O să mă-ntorc. K un πsick.
Monica Ciurea
Merg cu Ioana la aniversarea străbunicului ei. Bătrânul e incurabil, zice că ține slovă-n caiet, ca să nu vie buretele cela rău să-i șteargă creta. Bunuțule, știi câți ani faci? Da, zice el luminos ca un prunc, merg pe trei. În ochi îi joacă sclipiri. 103 să tot trăiești. Hai, zi-ne din caiet. Cum nu, țiu minte ca acu. Caietul îi tremură. Învățătorului mieu îi zicea Ioan. Era strămutat de la Butura. Fata lui mi-o fo dragă. Poveștile curg. Ce bine că le-a scris, îi zic Ioanei și trag un ochi în caiet. Doar file albe.
