Buchetul lăsat acasă în prima zi de școală, sugativa pe care n-o găseam niciodată, oracolul din banca de la geam, colecția de surprize Turbo din sertarul secret, fularul confiscat de profa de biologie după bătaia cu băieții, ochelarii sparți din baia de la internat, carnetul de student uitat la sala de lectură, diploma de licență pierdută-n tramvai, cartela de corporatist aruncată la coș, toate mă urmăresc într-un iureș nebun strigând burnout, dar eu văd o gaură de iepure, îmi dau drumul în ea și tot cad și cad.
Fabiola Stoi
Dă Doamne să plece toate, uite le scot din cap și din inimă și le pun aici. Fă Tu ce vrei cu ele, că nu le mai pot duce. De când s-a terminat războiul, parcă sunt și mai grele. Scoate-mă din iadul fricilor și adu-mi liniștea uitării. Femeia scria aplecată peste masa din grădină, rostogolind litere în cuvinte, umplând foile cu durerea amintirilor. Când termină, ridică privirea și seninul azuriu se mută în ochi ei. Un roi de muște negre ieși din foile de pe masă și se pierdu într-o pală de vânt.
Paul Dârvariu
Îmi place la nebunie hotelul ăsta. Cameristele sunt drăguțe și-mi aranjează perna înainte de culcare. Recepționerul mă vizitează în fiecare dimineață și mă întreabă cum mă simt. Portarul mă ajută să găsesc intrarea când mă rătăcesc prin curte. O singură persoană nu-mi place: doamna grasă ce se așază pe patul meu și susține că mi-e soție. I-am spus că se înșală: eu n-am fost căsătorit niciodată. Îmi tot aduce prăjituri. Nici nu mă ating de ele. Dacă mă otrăvește? O să-i zic portarului să n-o mai primească în hotel.
