Ce zbucium și ce zbatere, acum când gutuia își arată coaja galbenă sub puf și aroma ei o duce pe dulapul din cameră, ce război și chin pe bietele gogonele îndesate în batjocură în borcane, alături de nesuferitul hrean și roșcovanul morcov, câte eforturi și insistențe să smulg îmbrăcămintea de pe varză, foaie cu foaie, să le scot cotorul și apoi, pline de sare să le așez zidite în butoiul ce-l completez cu saramură, și toate acestea, pentru sarmale și masa de Crăciun, dar mai ales pentru zeama necesară unui om mahmur.
Vlad Mușat
Se zbătea sub ochii mei și eu plângeam și îi juram bunicii că e ultima găină pe care o tai. Așa făceam mereu, dar ea-mi dădea curaj spunându-mi că din toamnă, de când a plecat tata, eu sunt bărbatul în casă. N-a trecut mult timp și am început să tai și orătăniile altor vecini. Se pare că am devenit bărbatul în case. Acum mă tratez, merg la psiholog și recunosc că am o problemă: trebuie să văd sânge măcar o dată pe săptămână. M-am angajat la abator și sunt apreciat când stau peste program.
Caterina Tudorache
Nu. Da. Nu. Must, horcăi primul om de sub masă. Bă, nu. Da. Ptiu, zise al doilea. Nu. Bă. Da. Hmm, concluzionă al treilea. Dădu să se ridice, se lovi cu creștetul de masă și căzu lat. Nu. Da. Bun, horcăi primul. Prost. Ptiu șopti al treilea. Dădu să se ridice, se lovi cu creștetul de masă și căzu lat. Maria intră cu toate fălcile în cer. Ioanee și continuă cu multe cuvinte de iubire. Bă, până la Sfântu' Dumitru dacă nu ești acasă, nu mai prinzi Crăciunu'. Masa amorfă de sub masă grohăi cu bulbuci și adormi zâmbind.
