Popa Busuioc nu voia în ruptul capului să îi ofere lui moș Costache o înmormântare creștinească. Cu ochii într-un catastif gălbejit, tuna și fulgera la capul defunctului, pentru o sumă restantă la cotizația bisericii. Fără o mie de lei nu-l îngrop, 'tu-vă muma-n cur de pârliți. Eu răspund în fața protopopului, iar ăla dă raportul direct la episcop. Nu pierd eu parohia pentru orice păcătos. De rușinea mortului, care îi fusese apropiat, crâsnicul se căuta prin buzunare de tămâie, bolborosind un Tatăl Nostru.
Dorin Vasile
În dosul curții, pe lângă zidul vechi, șerpuia o potecă îngustă și piezișă, bătută de copitele grele ale măgarilor ce trăgeau sacii cu grâne spre cămările de sus. Era făcută din piatră de râu, colțuroasă, cu trepte neregulate, pe care adesea aluneca norodul când ploaia cădea din cer îndesată. La capătul scării, o poartă mică din fier, ruginită și grea, ducea către pridvorul întunecat al morii, unde roțile trosneau fără încetare. Dincolo de acestea, pesemne, se deschidea raiul hărăzit dobitoacelor.
Carmen Tot
Iepurele nu tăcu nici de-a naibii: nu îmi spui tu mie cine sunt, cu cine mă înfrățesc și cărui scop servesc, mai ales dacă nu te cheamă Alice, singura căreia i-aș fi permis. De fapt, ea nu ar făcut niciodată una ca asta, căci era o tânără destul de la locul ei, deși, uneori, Pălărierul o tachina, spunându-i că nu stă o clipă locului. Apoi iepurele se îndepărtă, îndreptându-și capul, aruncându-și urechile pe spate și vociferând: auzi la el obrăznicie, eu fratele mai mic al unui măgar. Și fără rang, dobitocul.
