INDEFINIT a cuprins texte de: Robert Brage, Bogdan Drumea, Loredana Dumitrescu, Cătălina Frunză, Briana Rădoane, Simona Țăruș, Ileana Ursu, care au fost interpretate de Mălina Andreescu, Ana Bumbac, Mihnea Moldoveanu, Robert Onofrei, Ileana Ursu, în regia lui George Zamfir. Coordonatoare proiect: conf. univ. dr. Mihaela Michailov (coordonatoarea masterului de Scriere Dramatică).
Sinopsis: Spectacolul-lectură INDEFINIT este rezultatul cursului de Introducere în Dramaturgia Contemporană, coordonat de Mihaela Michailov. Textele prezentate au fost realizate de-a lungul acestui an universitar de către studenții din primul an al Masteratului de Scriere Dramatică, din primul an al Masterului de Pedagogie Teatrală și din al doilea an al Masteratului de Arta Actorului.
Fiecare text prezentat în cadrul spectacolului-lectură explorează teme diverse, de la dinamici de familie și condiția actorului la teme sociale și procesul de maturizare. Publicul va avea ocazia să fie martor la primele etape de creație ale unor opere work in progress / indefinite.
Accentul este pus pe ÎNTÂLNIREA textului / dramaturgului cu echipa de creație dar și (mai ales) cu publicul, la finalul fiecărei reprezentații existând o sesiune de întrebări și răspunsuri.
A fost odată ca niciodată
de Robert Brage
de Robert Brage
Text pentru 5 actori.
A fost odată ca niciodată un continent îndepărtat. Fără oameni, fără războaie, fără viruși. Doar cu personaje. Și povești. Povești ce se ascundeau și trebuiau găsite.
R: Mami, mami, știu să zic un cuvânt cu R!
M: Bravo!
R: Mami, mami, știu să zic un cuvânt cu R!
M: Îmi zici mai târziu, acum am treabă!
R: Mami, mami, dar știu să zic un cuvânt cu R!
M: Bine! Spune odată!
R: Sabie!...
--------------------------------------------
Povestea se învârte. Stop.
Nicio urmă de antagoniști.
În văzduh plutea o liniște asurzitoare.
Deodată, un vals vienez răsuna din boxele ascunse în nori.
Dragoni de foc începeau să se trezească.
R: Hopa!
M: Te roagă, mami, să nu o mai calci pe picioare când mergem pe stradă, pentru că sunt sandalele noi. Bine?
R: Bine. Hopa!
M: Ce ți-a spus mami acum două secunde? Să nu o mai calci pe...
R: Picioare. Hopa!
M: Măi, copile, tu ce n-ai înțeles? Treci pe partea stângă!
R: Hopa!...
--------------------------------------------
Povestea se învârte. Stop.
În văzduh se înălțau nori de ceață, plini de cenușă și funingine; și cerul adăpostea stele moarte, luceferi goi și sateliți fără direcție, când o talpă de elefant zdrobea o bucățică din mijlocul unui ocean înghețat.
M: Tu ce vrei să te faci când vei fi mare?
R: Hm... francez!
M: Nu se poate! Altceva?
R: Hoț!
M: Vrei să te știe lumea de piază rea, de vagabond? Vrei să ajungi la pușcărie? Altceva!
R: Muncitor pe șantier.
M: Să îți rupi cârca pentru alții? Să nu ai ce mânca?
R: Actor!...
------------------------- acord-
R: O cameră plină de oglinzi. Lumini distorsionate. Umbre. Emoții. Frânturi de ochi, guri, mâini, picioare, chipuri.
R: Profesoara mea de actorie din facultate!
Doamna M: Voi începe următorul proiect cu următorii:
- Nu cu tine!
- Nu cu tine!
- Nu cu tine!
- Nu cu tine!
- Niciodată nu cu tine!
R: Petrecere de Crăciun în facultate. Secret santa.
Profesorul B citește eticheta unui cadou.
Profesorul B: Pentru A din spectacol! Cadoul tău, aplauze!
A: E o fotografie cu noi?
B: Da, înainte de spectacol.
A: Nu îmi aduc aminte de poza asta.
B: E făcută chiar înaintea primului vostru spectacol de licență!
A: Nu cred, ce tare! Cine a fost? PROFA?
Doamna M: Să vă bucurați de spectacol, dragilor! Sunteți minunați!
B: În regulă, cred că toată lumea vrea să sărbătorească, așa că vom scurta timpul.
- Pentru B din spectacol, diploma pentru cel mai bun actor în rol principal.
- Pentru C, cea mai bună actriță în rol principal.
- Pentru D, cel mai bun actor în rol secundar.
- Pentru E, cea mai bună actriță în rol secundar.
- APLAUZE!
Un coleg: S-a dus dracului și facultatea! Uite-i, ei vedetele și noi, restul, plebea!... Ei sunt actori deja, își îndeplinesc visele. Noi suntem mașiniștii care le montăm decorul în ultimul an de facultate!
R: Profa, pot să vorbesc un minut cu dumneavoastră?
Profa: Sigur. Spune, dragule!
R: Dumneavoastră nu mă suportați?
P: Poftim?!...
R: Dumneavoastră nu mă suportați?
P: NU!
R:... pot întreba de ce?
P: Ești un om rău! Ești un om de nimic! Ești un egoist!
R:...
P: Ți-ai bătut joc de fetele astea!
R:... ce fete?
P: Colegele tale. Știu că ai tupeu. Nu ești nici punctual, nici serios, deci nu meriți efortul meu! Nu sunt îndrumătorul de licență și nici - surpriză - fraiera ta!
R: Nu asta voiam să... Îmi cer scuze dacă v-am enervat, eu doar voiam să întreb...
P: Dacă poți să faci rolul? Ai avut șanse cu gârla! Trei luni în care să te pregătești. Nu.
--------------------------------------------
Povestea se învârte. Stop.
În văzduh se înălța soarele triumfător - cerul amuțea, norii îngenuncheau, oceanul implora, gheața se spărgea, elefantul se îneca.
R: Buni, buni, m-a bătut Georgică și mi-a furat o jucărie! Pot să dau și eu?
B: Nu, puiule. Trebuie să îi explici frumos că nu este în regulă să dea în tine și să îl rogi să îți dea jucăria înapoi.
R: Buni, buni, m-a bătut Georgică și mi-a furat și mai multe jucării! Pot să dau și eu?
B: Nu, puiule. Violența nu este o soluție. Va vorbi bunicul tău cu el.
R: Buni, buni, iar m-a bătut Georgică și mi-a furat toate jucăriile! Pot să dau și eu?
B: Dă-i și tu, puiule!
R: Buni, buni, l-am bătut pe Georgică! Mi-a dat înapoi toate jucăriile și mi-a cerut iertare!
--------------------
M: Ce s-a întâmplat la ziua lui Radu?
R: Ce s-a întâmplat?
M: Asta întreb.
R: Nu s-a întâmplat nimic.
M: Serios? Atunci de ce era supărat?
R: Nu era supărat.
M: Despre ce a fost vorba?
R: Despre nimic!
M: Cum nimic?
R: Nu vreau să vorbesc despre asta!
M: Am înțeles că le-ai spart paharele, farfuriile, ce te-a apucat?
R: De ce tot insiști dacă vezi că nu vreau să vorbesc?
M: De ce toată lumea știe, doar eu nu? De ce nu vrei să vorbești cu mine?
R: De ce mă obligi?
M: Sunt mama ta. Nu crezi că ar trebui să știu și eu ce se întâmplă cu tine?
R: A fost acum 2 ani!
M: Nu contează când s-a întâmplat, contează că s-a întâmplat! Radu încă e supărat pe tine!
R: Cum să fie supărat dacă aseară am vorbit cu el și era totul ok?
M: Tu mai ții minte ceva din ce ai zis aseară?
R: Țin minte că m-am simțit bine!
M: Tu nu te-ai văzut, erai mort de beat! Am rămas până la final de frică să nu spargi ceva!
R: Nu le-am spart atunci niciun pahar! Mi-a scăpat unul, într-adevăr, la un moment dat, dar a fost din greșeală! Asta a fost tot!
M: Atunci de ce era supărat?
R: Am cunoscut o fată acolo. Îmi plăcea de ea. Am vorbit. Mi se părea că îmi răspunde la semnale. Prietenul ei era și el acolo, nu am știut asta. Ea îmi răspundea la semnale. La un moment dat a apărut Alex, m-a luat de o parte și mi-a zis... nu mai știu ce mi-a zis, dar m-a enervat. În fine, asta a fost tot.
M: Ce ți-a zis?
R: Nu mai știu... Mi-a zis ceva de genul - vezi că eu te-am chemat aici și tot eu pot să...- în fine. Nu mai știu exact.
M: Normal, doar era casa lui!
R: Da, era casa lui, dar e vorba de modul în care mi-a spus-o, ca și cum mi-ar fi făcut cea mai mare favoare din lume că m-a invitat acolo. Era prietenul nostru de familie! Omul care mi-a distrus copilăria. Omul care la 7 ani încerca să mă ardă cu flacăra dintre o brichetă și un spray! Omul care în aceeași seară m-a forțat să văd primul film porno și râdea în hohote când mă vedea că plângeam. Pentru el toate traumele mele au fost niște glume. Și pentru omul ăsta vă luptați de fiecare dată să îi luați apărarea în fața mea. Ne-am bătut în seara aia! Rău de tot. Da, părinții lui știu despre asta, dar nu știu ce fel de om au crescut. Oprește la benzinărie. Vreau să fumez!
--------------------------------------------
Povestea se învârte. Stop.
O grădină cu crini albi ardea în secret.
O umbră otrăvită cu pete de lumină.
Un cordon ombilical tăiat pentru a doua oară.
Un suflet spânzurat de lună plină.
R: Mami, unde mergem?
M: La noi acasă.
R: Cum la noi acasă? Doar ce am plecat.
M: Mergem la noua noastră casă.
R: Dar eu nu vreau să plecăm.
M: O să îți placă acolo, puiule.
R: Cine sunt oamenii ăștia?
M: Muncitori care ne ajută să cărăm mobila.
R: Vreau la tata!
M: Ia, vorbește la telefon!
R: Ceau, tata! Ce faci?
T: Sunt la lucru.
R: Noi ne mutăm. Când o să te mai văd?
--------------------------------------------
MAMA: Îmi pare rău. Nu am știut ce să îți spun. Nu am știut când să îți spun. M-am gândit că o să crești și o să îți dai seama singur.
TATA: M-am gândit că o să crești și o să îți dai seama singur.
MAMA: Am greșit
TATA: Am greșit
MAMA: Nu am știut cum să procedez
TATA: Nu am fost un model de urmat
MAMA: Crede-mă, mama, că nu am vrut.
TATA: Am fost tânăr, tata.
MAMA: Am rezistat până în ultima zi.
TATA: Aveam 20 și ceva de ani.
MAMA: Nu puteai trăi în casa aia.
TATA: Te iubesc, tata!
MAMA: Nu puteai să auzi în fiecare zi certurile noastre.
TATA: Sunt mândru de tine!
MAMA: Te iubesc, mama. Ai grijă de tine!
TATA: Ai mâncat ceva azi?
MAMA: Cum e la București?
TATA: Ai nevoie de bani?
MAMA: Ai haine curate?
TATA: Cât să-ți trimit?
MAMA: Ești bine, mamă?
TATA: Aș vrea să mă întorc înapoi în țară
MAMA: Aș vrea să mă întorc înapoi în țară
TATA: Aș vrea să te văd.
MAMA: Aș vrea să te văd
TATA: Nu știu când pot veni. O să văd.
MAMA: Când poți tu.
TATA: E complicat.
MAMA: E simplu, de fapt. Bună!
TATA: Bună... arăți foarte bine!
MAMA: Ei, am îmbătrânit...
TATA: Așa spuneai și la 20 de ani...
MAMA: Mă pregăteam de atunci pentru bătrânețe
TATA: Te-ai descurcat mai bine.
Uită-te la mine!
MAMA: Nu te prosti. Ai rămas tânăr.
TATA: Am rămas un imatur.
MAMA: Ești fericit?
TATA: Nu asta e întrebarea.
MAMA: Care e?
TATA: Să știi că regret.
MAMA: Nu ar trebui să îți spui asta.
TATA: Nu știam nimic atunci.
MAMA: Mi-a luat 17 ani.
TATA: Poftim?
MAMA: 17 ani. Până să pot să
Îmi dau voie să cunosc pe altcineva
Să ating pe altcineva
Să iubesc pe altcineva
TATA: Nu trebuia!
MAMA: Eram blocată!
Strigam după ajutor când s-a
Prăbușit o lume
Și nimeni nu m-a auzit!
TATA: Îmi pare rău...
MAMA: Te vezi cu cineva acum?
TATA: Da, dar...
MAMA: Să nu-i faci aceleași lucruri
Pe care mi le-ai făcut mie!...
TATA: Nu...
MAMA: De ce n-ai venit acasă
În săptămâna în care
Se născuse?
TATA: Nu mai știu unde am fost.
Am băut.
MAMA: Trei nopți la rând.
TATA: Era motiv de fericire.
MAMA: Fericire?
TATA: Așa se spune.
MAMA: Ai intrat în depresie.
Nu mai vorbeai cu mine.
Nu mai vorbeai cu nimeni.
TATA: Mi-era frică.
MAMA: De ce?
TATA: Mi-era frică că mi s-a încheiat viața. Că asta a fost tot. Tot ce am reușit să fac până atunci, să trăiesc până atunci, să experimentez până atunci se sigilează ca o cutie veche de pe fundul unui vapor. Un vapor care va naviga pentru totdeauna spre trecut. Voiam doar să mai trăiesc. Să mai copilăresc. Aveam 23 de ani.
--------------------------------------------
Povestea se învârte. Stop.
Mor toți. S-au sufocat cu urme de speranță.
Orar electronic deschis pe un ecran electronic spart în bucăți.
Un strop de sânge se prelinge deasupra semestrului 1.
Curs de izolare socială. 4 credite.
Curs de terapie. Intensivă. 16 credite.
Curs de gestionare a impulsului sufocant care îți arde vârful pieptului. 8 credite.
Curs de sado-masochism. Materie principală. 44 de credite.
Triplă specializare.
1. Nu ești suficient de bun,
2. Ești un căcat de om.
3. Nu meriți prea multe.
Pauză. Cobor în curte. Îmi imaginez cum intervin în altă discuție de rahat.
Povestea se învârte. Stop.
Într-un glob de cristal un sultan domnea într-un castel de nisip.
Globul e zguduit. Ninge.
Castelul zdrobit, îngheață.