În Varanasi, fiecare pas este o aventură spirituală, ești înconjurat de străzi vechi și monumente sacre. În Varanasi Manikarnika Ghat, viața și moartea se întâlnesc în flăcările sacre; timpul nu mai contează dar ce se întâmplă nu este atemporal, asiști parcă la un ciudat sentiment de desprindere de cele lumești, putând astfel privi de sus mai ușor zbaterile de zi cu zi.
Atunci când am decis să plec în India, am fost atrasă de acest spațiu, de ideea de a privi moartea în ochi timp de 15 zile. Nu a fost nimic înfricoșător, dimpotrivă, flăcările, fumul, ritualurile, au adus liniștea, împăcarea, vindecarea, și nu în ultimul rând, acceptarea.
Am fost acolo unde Gangele șoptește secrete străvechi, iar sufletele își găsesc eliberarea în focul etern. Să stau să privesc moartea a însemnat să încep să trăiesc - am fost martoră a dansului divin, fără început și fără sfârșit, din Varanasi.
Varanasi Manikarnika Ghat, un simbol puternic al vieții și morții, este unul dintre cele mai sfinte locuri de incinerare din tradiția hindusă. Aici veți asista cu o reverență solemnă la desfășurarea ciclului etern al vieții și morții.
Dacă aș trage o linie pe jurnalul de călătorii cu acest capitol, dacă aș rezuma, aș spune că am fost martoră cumva și la un uriaș spectacol al umilinței tăcute... nu al resemnării ci al înțelegerii sensului ciclic al vieții - pentru că fiecare pas în Varanasi se simte ca un pas înapoi în timp, și fiecare moment este o binecuvântare.
După multă multă vreme, încă aud șoaptele sacre ale ghat-urilor din Varanasi și sunt pătrunsă de serenitatea spirituală găsită în agitația locului.
Am văzut locul în care trecutul și viitorul se amestecă în apele Gangelui, acest Styx al tuturor vremurilor.
(click pe oricare fotografie pentru slideshow)
