Lumina 1
Ora trei, mai sunt vreo două ceasuri de lumină
revărsată-n splendoare asupra pomului
un păr ornamental cu frunze tivite roșu.
Frunzele tufei pe care-o credeam
lămâiță - sunt galbene iar, cum erau
la început - curând or să cadă.
Ce dor îmi va fi de tine după ce pleci.
Mi-ar fi dor și dac-aș privi în altă parte
sau norul acoperă soarele.
Îmi e dor de clipă în vreme ce ea
neîncetat se petrece.
Lumina 2
Micul pom,
cu frunzele-acum înspicate
aur și roșu
închis, e dincolo
de orice tranzacție -
încremenit în crescendo,
nu respectă pe nimeni.
Aurul pentru care
poporul meu a distrus lumea -
acolo se încasează.
(în perioada 1 aprilie - 30 iunie 2025, curatorul acestei rubrici este poeta Ioana Ieronim)