Cu ochi de rouă ostrovul ne-așteaptă dimineața
odată cu vântul, s-atingem
mirodenia amăruie-a primăverii,
amurgul să-l sorbim
din cupe mari de valuri!
Și pe colina lui din mijloc
să ascultăm corul tăcerii, iar gândurile
să ni le-auzim în vuiet. Oare pe solu-acela
cu nuanță aurie, în sorbul frumuseții,
va mai trebui să punem întrebarea
despre cine suntem în propriile abisuri
sau ne vom înțelege simplu și ușor,
ca păsările prin bătăi de aripi?
Ah, ostrovul cu ochi de rouă, atât de răbdător
cu cei grăbiți, străini de sine.
(în perioada 1 aprilie - 30 iunie 2025, curatorul acestei rubrici este poeta Ioana Ieronim)
0 comentarii
Arhiva rubricii
Intersecție, Leonid DimovTraversând deșertul Murzuq. Pregătiri pentru deșert / Traversing the Murzuq Desert. Preparing for the Desert / Pe sub radar / Under the Radar, Judith Wilkinson, traducere de Adrian-Florin DuțăOrhideea de la Goran, Mariana DanOrașul fără nume, Ilarie VoroncaLângă peretele unei case, Yehuda Amichai, traducere de Ioana IeronimToate articolele din această rubricăRubricile categoriei
Poezia săptămâniiNichita StănescuDiscursuriTranslatioPictografiiEpistole indiscreteCrime perfecte (în La minor)Legile HazarduluiPublicitate