Aș vrea să zbor precum o pană,
Să uit de mine și de toți
Să rătăcesc prin lumea largă,
Cam Strâmtă-n ochii mei curioși.
Să regăsesc o pasăre cu coadă,
Cu coada neagră ca de abanos
Să-i spun să facem schimb de viață
Să fiu și eu o dată mai frumos
Așa poate-o să pot să zbor
Spre orizontul infinit
Precum o pană zboară printre nori
În drumul ei spre răsărit.
Dar poate că nici așa nu-i bine
Căci infinitu-i un abis
Și simt că ar veni spre mine
Toate Făpturile din paradis.
Și-ar trebui să le privesc cum mor
Zbătându-se cu milă și cu dor,
Șuvoi de gheare și de sânge
Lăsând în urma lor o cruce.
Însă doar Pana neagră se zări în nori
Cu strălucirea sângelui de șarpe
Căzând prin fum și prin noroi
Ca îndreptându-se spre moarte.
Și-nvingător precum s-ar crede,
Corbul privi la cerul mult prea mare.
Porni înspre sfârșit agale
Părând o pană trecătoare