Bangkok este un oraș care se mișcă repede, foarte repede... Conform calendarului budist ne aflăm în anul 2555.
Bangkok este un amestec bizar de lux deșănțat și incredibil derizoriu, de bogăție strălucitoare și sărăcie lucie, de cultură medievală suprapusă unei civilizații SF. Mall-uri translucide se înalță din cenușa vechilor palate. Bordeie insalubre se amestecă nonșalant printre zgârie-nori. Tuk-tukuri agitate se strecoară printre limuzine strălucitoare. Printre maldăre de gunoi, lotuși și splendide orhidee își arată pe furiș culorile. Acoperișurile suprapuse ale templelor se desprind de materie, aruncându-și cupolele aurite spre azurul cerului ca niște vârfuri de săgeți. În robele lor portocalii cu un umăr dezvelit, călugării budiști inocentează mantre în jurul templelor, sau meditează retrași într-o revelație digitală cu căștile albe de la ipod ieșindu-le din ureche. Euforia piețelor de noapte, meciurile de thai-box, procesiunile religioase, milioanele de fire electrice împletite într-o armonie dezordonată, aromele tari ale mâncărurilor gătite în plină stradă, ofrandele și altarele înălțate la tot pasul se amestecă toate într-un caleidoscop de excese și paradoxuri.
E ca într-un film în care scenele se topesc una în alta, într-o succesiune halucinantă. Relaxează-te! Deconectează-te! Ai văzut suficiente magazine de bijuterii? Atunci petrece o oră învățând să faci supă de creveți sau să feliezi un ardei iute!
Traficul este infernal, Bangkok este hiper congestionat și hiper poluat. Un dinamism fără precedent definește orașul, iar zonele comerciale depășesc orice închipuire. La orice oră din zi din noapte, totul este construit și reconstruit în toate direcțiile iar dacă nu te ții tare, întreg locul te va copleși.
Bangkokul este un oraș foarte viu. Viața de zi cu zi interferă cu decorul futurist și în toată această confruntare a lumilor și a semnelor, ochiul meu fotografic se pierde în explorarea codurilor grafice ale orașului. Siluete nesigure se decupează în umbre fantomatice ce se mișcă necontenit pe uriașele panouri amplasate peste tot, iar oamenii reali se contopesc cu fundalurile grafice și imaginile tipărite.
Aceste semne se imprimă în fiecare clipă a vieții. Ambalaje, tatuaje și machiaje învăluie personajele până încep să se întrepătrundă în modele situate la limita abstracției. Tinere fete cu fețe impenetrabile, mă trimit către nenumăratele chipuri enigmatice ale lui Buddha. La curba unei străzi, un șarpe roz se încolăcește în jurul unei glezne subțiri. Țestoasele înoată în găleți. Niște copii se scufundă în apele albastre ale unei piscine. Un grup de bărbați stau cocoțați pe niște grămezi de nuci, zdrobindu-le cu ciocane de lemn. Bangkok este un oraș foarte, foarte fotogenic.
Noaptea, întreagă dinamică a Bangkokului ia o turnură de Blade Runner. Un fum dens plutește în aer, electrizând apusurile poluate și transformând rozul și verdele în fluorescențe sălbatice. Motocicletele erup în toate direcțiile ca niște licurici înfierbântați, în timp ce mulțimile năvălesc în piețele nocturne.
Bangkok este orașul oamenilor care zâmbesc fără încetare într-un paradis low cost. Mulți dintre ei nu au nimic, dar continuă să zâmbească și, în ciuda sărăciei, ei sunt cei bogați pentru că nu și-au pierdut puterea de a zâmbi. Dar nu întotdeauna este așa cum pare la prima vedere. În goana nebună după bani, uriașa citadelă este gata să-și piardă și surâsul și sufletul.
În a șaptea și cea din urmă noapte, am găsit o ultima șoaptă mâzgălită pe un zid, la câțiva metri de hotelul meu: "Nu părăsi Bangkokul!".
A fost o altă lume în cealaltă lume; un loc unde nimic din ce știam n-a mai avut sens. Și în dimineața următoare, cu inima reumplută, am părăsit Bangkokul, din nou viu.
(click pe oricare fotografie pentru slideshow)
