Sunt la jumătatea vieții, ai spus, despre asta scrieți, iar eu nu am știut dacă să râd ori să-mi dau voie să simt cum mi se strângea inima. Chiar dacă tata și mama n-ar fi murit atât de tineri, câți oameni ajung să împlinească dublul vârstei mele? Eu trăiesc fiecare an pe rând, cum ai sări o baltă din piatră în piatră, și de ziua mea, de fiecare dată, mă simt victorioasă. Hai că am mai prins unul. Încă un pic, să fac și asta. Încă un pic, că n-am terminat bucuria.
Dorin Vasile
Mă trezesc într-o baie de lumină și rouă, scurse peste mine dintr-un potir prea plin. Îmi privesc trupul cărnos, lipsit de grație și mă simt rușinată și tristă. E ca și cum m-aș fi înfățișat la un bal purtând haine nepotrivite. Mă târăsc. Mănânc. Mă târăsc iar. Pe la mijlocul zilei, o toropeală ciudată mă cuprinde. Ceva mă strânge, altceva se desfășoară și lumea pare să se fi dat la o parte, făcându-mi loc. Trupul mi-e altul: subțire, delicat, iar aripile, ah, aripile se desfac din mine și mă înalță către soare.
Paul Dârvariu
Am avut multe nume, fraților. Primul a fost Moise. Sub numele ăsta, am dat lumii cele zece porunci. Apoi am înființat Cetatea Eternă. Că după aia i-am dat foc, asta-i altă treabă. M-am reabilitat când am pictat tavanul ăla. Apoi am inventat avionul, penicilina și bomba atomică. Destule realizări pentru juma' de viață, așa-i? Promit solemn că în următoarea jumătate voi face numai fapte bune. Aoleu, iar mă întrerupe grasa aia în halat alb: ia-ți pastilele, Matusaleme, că iar n-o să-i lași p'ăștia să doarmă la noapte.
