Unul dintre aspectele constante ale competiţiei a fost apariţia câştigătorilor în ediţiile ulterioare ale festivalului, multe dintre numele premiate urmând o carieră internaţională. Dintre aceştia îi amintim pe Ştefan Ruha, Ştefan şi Valentin Gheorghiu, Dan Grigore, Radu Lupu, Silvia Marcovici, iar dintre cântăreţi pe Dan Iordăchescu, Ileana Cotrubaş, Marina Krilovici, Viorica Cortez, Ionel Pantea, Pompei Hărăşteanu, Eugenia Moldoveanu sau din afara României pe pianiştii Li-Min-Quiang (China) şi Elisabeta Leonsakaia (Georgia). După '90, Dan Claudiu Vornicelu, Daniel Goiţi, Dan Dediu, Alexandru Tomescu, Roxana Briban, Marius Brenciu sunt alte nume care după concurs au avut o ascensiune remarcabilă.
Realitatea este că deşi concursul a fost internaţional în permanenţă, această existenţă fragmentată a lui nu a contribuit la o consacrare reală pe plan mondial, mult timp fiind frecventat mai mult de muzicieni din estul Europei, chiar dacă valoarea premiilor era (cel puţin în ultimii ani) extrem de stimulativă. Juriul ediţiei 2003 este, ca de obicei, compus din nume importante ale vieţii muzicale internaţionale, dintre care le amintim doar pe cele ale preşedinţilor (confirmate până în acest moment) - soprana Christa Ludwig, pianistul Lazăr Berman, violonistul Dmitry Sitkovetski şi compozitorul Ştefan Niculescu.
Actuala ediţie a concursului va preceda festivalul, urmând ca finalele şi gala laureaţilor să fie incluse în programul acestuia. Astfel, sâmbătă, 13 septembrie, sunt programate succesiv finalele secţiunilor pian (ora 10,30), vioară (ora 12) şi canto (ora 15), acompaniamentul fiind asigurat de orchestrele filarmonicilor "Moldova" din Iaşi (dirijor Gheorghe Costin) şi "Transilvania" din Cluj (dirijor Emil Simon). Întotdeauna aceste finale s-au bucurat de curiozitatea publicului sosit în număr impresionant la concerte pentru a-i susţine pe tinerii finalişti. Gala laureaţilor este inclusă şi ea în program, urmând să se desfăşoare duminică, 14 septembrie, la Ateneul Român. Probele de concurs se vor desfăşura în sala "George Enescu" a Universităţii Naţionale de muzică (pian), Sala de concerte a Centrului naţional de cultură "Tinerimea Română" (vioară) şi Sala "Studio" a Ateneului Român, din data de 7 până pe 12 septembrie.
Câteva date tehnice şi financiare pot fi interesante pentru orice cititor. Vârsta limită a participanţilor este de 33 de ani împliniţi la data de 1 august 2003. La secţiunile de interpretare, premiul I este în valoare de 15.000 USD, premiul al II-lea de 10.000 USD, iar premiul al III-lea de 5.000 USD, în timp ce la secţiunea compoziţie se vor acorda doar două distincţii, pentru lucrare de muzică simfonică (10.000 USD) şi pentru lucrare de muzică de camera (7.000 USD). Semifinaliştilor şi finaliştilor concursului, juriile le mai pot acorda un premiu în valoare de 6.000 USD pentru cea mai bună interpretare a uneia dintre sonatele pentru pian de Enescu (nr. 1 sau nr. 3), un altul, de aceeaşi valoare, urmând a fi acordat pentru cea mai bună interpretare a Sonatei pentru vioară şi pian nr. 3 sau a Suitei "Impresii din copilărie" de Enescu. Acestora li se adaugă premii din partea sponsorilor, turnee de concerte şi recitaluri în România şi în străinătate, invitaţia de a participa la Festivalul „Enescu" - ediţia 2005, posibilitatea de a fi programat pentru a susţine un concert cu Orchestra Simfonică Haydn di Bolzano e Trento, Israel Northern Symphony - Haifa, Orquesta Sinfonica de Euskadi - San Sebastian.
Anul 2003 readuce în lumină secţia de compoziţie, iniţiată după '90 şi părăsită pe parcurs, cea mai importantă a concursului în viziunea unora dintre comentatori. S-a vorbit mult despre faptul că Enescu nu a fost cântăreţ, ci compozitor, dar această polemică este mai puţin importantă, un concurs de canto având virtuţi comerciale incontestabile faţă de unul de compoziţie. Coexistenţa celor două alături de secţiunile pian şi vioară este, aşadar, benefică.
Pentru alte amănunte puteţi vizita pagina de web a festivalului, care cuprinde şi programul complet.
PS: Citiţi un alt articol despre Festivalul Enescu