Prima ediţie a simpozionului a fost internaţională, iar între conferenţiari se găseau atunci personalităţi de talia lui Mihail Jora, Marcel Mihalovici, Marc Pincherle, Zeno Vancea, Georges Auric, Tudor Ciortea, Erick Schenk, Vasile Tomescu, Ştefan Niculescu, Romeo Ghircoiaşu, Valeriu Râpeanu şi Viorel Cosma dezbătând pe larg rolul lui Enescu în viaţa culturală românească şi internaţională. După o întrerupere în 1970 şi 1973 (ani în care din motive financiare a fost înlocuit cu o serie de "mese rotunde"), simpozionul s-a reluat odată cu ediţia 1979, dar participanţii aveau să fie numai muzicologi români. La centenarul Enescu din 1981 (motiv pentru care a fost şi devansat festivalul, "spărgându-se" pentru prima oară ritmicitatea trienală), simpozionul s-a bucurat de peste 40 de participări, inclusiv internaţionale (Alain Paris - Enescu în cultura muzicală a Franţei; Roman Vlad - George Enescu în viaţa muzicală a Italiei; Li Mingqiang- Consideraţii axiologice privind opera componistică şi interpretativă a lui George Enescu etc.). După momentul aniversar, s-a revenit la orientarea analitică asupra muzicii enesciene, perpetuată până în prezent.
În 2003, Simpozionul Internaţional "George Enescu" se va desfăşura între 12 şi 14 septembrie, iar selecţia şi tematizarea acestuia a fost girată de muzicologul Valentina Sandu-Dediu. Dat fiind că sunt mulţi invitaţi străini, între care apar conferenţiari ce vin pentru prima oară la simpozion (alături de obişnuiţii acestuia), s-a apelat la împărţirea celor peste 30 de comunicări în trei subsecţiuni: Estetică şi stil, Interferenţe - receptarea lui Enescu şi Oedipe. Prima secţiune este cea mai bogată numeric, dintre temele alese desprinzându-se: Cornel Ţăranu (Cluj) - O altă inedită enesciană, Simfonia concertantă pentru vioară şi orchestră, Sherban Lupu (S.U.A.): George Enescu: Lucrări necunoscute pentru vioară, Capriciul Român. Ornamentaţie şi virtuozitate de sorginte folclorică, Beat Follmi (Strasbourg-Zurich): Orfeul moldav. Narativitatea discursului naţional în creaţia lui George Enescu, Grigore Constantinescu (Bucureşti): Secolul XX - o treptată descoperire a muzicii enesciene, Marin Marian (Bucureşti): Sentimentalism, idilism, orgoliu, David Williams (S.U.A.): Câteva gânduri asupra constanţei şi schimbării în muzica lui George Enescu. Secţiunea Interferenţe - receptarea lui Enescu se referă în mod deosebit la viaţa internaţională a operei enesciene şi la influenţa lui acestuia asupra altor artişti, fie ei compozitori sau interpreţi, iar secţiunea Oedipe cuprinde cinci comunicări în care este analizată capodopera enesciană care n-a lipsit din programul nici uneia dintre ediţiile festivalului de până acum.
După ediţia din 1981, cea din 2003 se anunţă cea mai bogată a simpozionului internaţional, iar adunarea într-un volum a cercetărilor prezentate ar fi binevenită, ea aflându-se, presupun, pe agenda organizatorilor.
Pentru alte amănunte puteţi vizita pagina de web a festivalului, care cuprinde şi programul complet.
PS: Citiţi un alt articol despre Festivalul Enescu