Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Călătorii  Sageata  Jurnal de călătorie

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Impresii de călătorie: Londra


Bobo

22.01.2008
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Reţeaua de metrou are 10-12 magistrale şi se întinde pînă hăt departe la aeroport săpînd întruna ca o cîrtiţă (flămîndă de parcele subterane). Staţiile de legătură între magistrale sînt structurate pe cel puţin 3 nivele. Metroul în sine e un pic mai îngust, cam cu 1 metru (cum se zice asta în feet?), dar nu se îmbulzeşte nimeni călare peste nimeni nici măcar la ore de vîrf. Pasajele pietonale subterane sînt delimitate frumos în două benzi şi peste tot ai indicatoare de direcţie şi de sens.

Oricine posedă o hartă se poate plimba prin centrul Londrei fără grija de a nimeri drumul înapoi. Plăcile cu titlul străzilor sînt imense şi se găsesc pe clădiri la fiecare intersecţie. Tramvai nu există. Dar autobuzele sînt suficient de înalte cît să încapă toată lumea.

Oamenii sînt relaxaţi şi (probabil ca o consecinţă directă) politicoşi. Peste tot auzi sorry şi thank you. Populaţia e foarte diversă. Atît de eterogenă, încît am avut impresia că englezii sînt minoritari la ei în ţară. Pakistanezi, indieni, africani, asiatici, arabi, mult mai bine reprezentaţi decît albii (care pălesc, probabil şi din cauza nuanţei deschise a pielii, în faţa amestecului condimentat de melanină). O parte semnificativă din oamenii de pe străzi sînt turişti (am prins sezon deschis la italieni). Am ajutat un italian care a zis că e very embarassing, dar are nevoie de 3 lire să-şi ia bilet pînă nu ştiu unde şi la gară nu-i acceptă cartea de credit. I-am dat 4, cu un zîmbet pe faţă cît Marea Caspică, fără să-i spunem că sîntem români, că n-ar mai fi avut nici un haz întîmplarea.

Nu plouă. Adică nu tot timpul. Am prins 3 zile senine una după alta. În rest înnorat, dar nu plouă. Oricum au standuri cu umbrele gratis dacă-ţi cumperi un ziar.

Despre lucrurile mari nu menţionez decît că sînt mult mai impresionante în realitate decît în poze sau în închipuiri. Ceasul, Podul, Abaţia, parcurile, Palatul, muzeele, monumentele.

Oamenii străzii sînt performeri. Tot timpul fac ceva. Cei care cîntă pentru mărunţiş au upgrade. Cîntă cu amplificare, cu staţie şi cu microfon, unii cu negativ, şi nu sînt neapărat tineri.

Lipsuri: nu au cîini (nici măcar pisici ca-n Tel Aviv), nu au gropi pline cu bălţi pe trotuare, nici măcar noroi n-au. La semafor aştepţi foarte mult pînă cînd vine verdele, care ţine foarte puţin. Dar în momentul acela e numai şi numai verdele tău. Nu mai trece nici o maşină peste el. Doar tu.

(Articol preluat din Suplimentul de cultură, ianuarie 2008)
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer