nu este șalul ăsta tricotat primit cadou. Fetele m-au înfășurat în el și-acum stau ca o mumie mofluză în salon. Ptiu, bine-ți stă, mă scuipă, da' de ce nu zâmbești? Cum să le spun că altceva mi-ar fi trebuit ca să fiu veselă? Apar la tratație și băieții, poartă doar izmene și maieuri, pe unul e scris Chip, pe celălalt Dale. De-un dans ai nevoie, tinerico, zic și se balansează din șolduri scârțâind. Nebunii îmi dau spectacol, aplaud, fetele la fel, poate la anul când fac suta îi invit pe ăia adevărații aici la azil.
Radu Gramatovici
e o femeie. Nu, nu, tataie. Nu așa ne-am înțeles. De unde naib-ai scos-o? Că n-am venit până în fundul ăsta de țară ca să-mi spui dumneata că. Deci. Încă o dată. Luminile? Camera e pregătită? Așa. Acum. Tataie. Medicamente ai? N-am, domnule. Lemne să te încălzești ai? N-am, domnule. Curent electric ai? N-am, domnule. Vezi, asta trebuie să spui pe cameră că îți trebuie pentru ca lumea să se sensibilizeze și să te ajute. Ai înțeles? Am înțeles. Doar. Ce? Ce mai e? La ce-mi mai folosesc mie toate astea, domnule dragă?
Andreea Marza
I got 99 problems and a bitch ain't one, cum zice Jay-Z. Dar eu n-am. Nici nu-s Jay-Z. Sunt Johnny din Vaslui. Port blugi cu tur lăsat, Jordani în picioare. Sunt cool. Ce dacă mâine-poimâine fac suta? Trăiesc acum ce n-am trăit la timpul lui. Mănânc sushi, merg la Therme, învăț două limbi străine. Ascult rap și K-pop. Te fac din două mișcări de Krav Maga. Am baby botox, mă epilez pe piept, trag de fiare. Par de 70. Fac furori la piață. Primesc gratis pătrunjelul. De la Miss Mary. Mă place. Dar eu nu vreau probleme.
