Am discutat despre aceste componente care definesc filmul, dar și despre modul în care a luat naștere ideea sa. Emy a vorbit deschis despre sursele personale de inspirație, precum și despre propria evoluție ca animator. Ulterior, am abordat și așteptările sale privind receptarea de către public, dar și câteva reflecții asupra stării actuale a animației în România. Discuția nu se putea încheia fără o privire spre viitor: lucrează în prezent la o idee pentru un nou scurtmetraj animat și ia în considerare o posibilă revenire la live-action.
Răzvan Rocaș: Cum s-a născut ideea pentru În Seara de Moș Nicolae și ce te-a făcut să simți că e o poveste pe care trebuie s-o spui?
Emy-Mirel Ivașcă: Cred că prima scânteie a acestui film s-a aprins acum 9 ani, când l-am găsit, într-o dimineață, pe-un vecin beat dormind într-un șanț și a rămas cu mine acest eveniment, mai ales că omul a murit ulterior găsit după câteva zile, singur în casă. Întotdeauna m-a fascinat tema consumului excesiv de alcool, deoarece nu îi afectează doar pe consumatori, îi afectează și pe cei din jur lor. Cred că e un subiect foarte delicat, care merită să fie evidențiat. Refugiul bărbaților în abuzul de alcool e ușor de blamat și societatea, în general, nu dorește să înțeleagă contextul sau să ofere o mână de ajutor. În același timp, pe bună dreptate, majoritatea bărbaților cred că nu consideră că trebuie ajutați. De aceea, prin acest film, încerc să ofer o perspectivă și sper ca după vizionarea lui să se nască un dialog.
R.R.: Memoria e din nou un element central, precum în scurtmetrajul tău din 2023, Zidane Roulette. Ea se manifestă ca o formă de sprijin pentru prezent. Este o temă pe care simți că vrei să o explorezi mai departe?
E.-M.I.: Într-adevăr, o observație foarte bună. Memoria joacă un rol foarte important în aceste două filme deoarece o folosesc ca temelie pentru deciziile personajelor din prezent și, în același timp, este o modalitate de a le descrie. Nu cred că este o temă pe care o să mă bazez neapărat în continuare, însă pentru aceste două filme a fost necesar să expun evenimente traumatice din trecut ca să înțelegem de ce personajele au acest soi de melancolie și de ce aleg să ajute în loc să întoarcă privirea.
R.R.: În filmul tău, liniștea aproape că devine un personaj. Cum ai lucrat cu ea și cât de importantă este pentru tine în construcția emoției?
E.-M.I.: Cred că unul din motivele care mă entuziasmează cel mai mult când lucrez la un scurtmetraj animat este crearea echilibrului dintre acțiune și liniște. Ritmul dintre cele două oferă personalitate filmului. Arta de a comunica fără dialog e o provocare imensă și, deși nu consider că stăpânesc perfect această latură, întotdeauna i-am oferit o atenție deosebită. În momentele de pauză poți să absorbi atmosfera locului și, mai mult de-atât, poți încerca să anticipezi ce gândesc personajele sau ce urmează să facă. E o modalitate frumoasă prin care atragi spectatorul în lumea filmului.
R.R.: Cât de personal este filmul acesta pentru tine? Unde te regăsești în el?
E.-M.I.: Pentru mine, toate filmele pe care încerc să le fac sunt personale, însă pe acesta îl consider cel mai personal. Întâmplările din el au în multe momente note fictive și sunt construite astfel încât să funcționeze filmul, dar au surse de inspirație foarte personale. Chiar fundalurile din film sunt locuri reale din orașul Botoșani, unde am copilărit. Îmi este foarte greu să vorbesc despre și, într-un mod ironic, am fost un pic stânjenit când persoane apropiate au văzut filmul și au recunoscut locurile și personajele, dar mi-am spus că dacă nu sunt absolut vulnerabil în crearea lui, atunci nu o să funcționeze.
R.R.: De la Zidane Roulette până acum, ce s-a schimbat cel mai mult în felul în care faci animație?
E.-M.I.: Ca orice artist, încerc să-mi găsesc un stil cu care sunt confortabil și care avantajează subiectul filmului. Zidane Roulette e prima mea animație frame by frame pe care am început-o în vara anului 2021, deci relativ sunt încă un începător în zona asta. Pe lângă partea de desen, când vorbim de animație, totul stă în fluență și timpi. Sunt lucruri pe care le îmbunătățesc treptat și cred că la următorul voi avea și mai multă stăpânire asupra acestor aspecte. Dar schimbarea majoră dintre cele două filme este faptul că pentru Zidane Roulette am folosit repere din filmări reale pentru mișcarea personajelor, iar pentru filmul acesta am folosit repere 3D. Cu toate astea, am avut nevoie de cunoștințe de animație pentru acțiuni auxiliare, cum ar fi mișcarea hainelor, mișcarea părului, efecte de foc, efecte de zăpadă etc. Un alt lucru major este faptul că, neavând cunoștințe, am făcut primul film în Photoshop, dacă are sens, iar apoi, când am urmat masterul de la UNATC, am învățat să lucrez în TV Paint, care e infinit mai ușor și eficient.
R.R.: Dacă ar fi să alegi un lucru cu care să rămână privitorul după ce termină de vizionat În Seara de Moș Nicolae, care ar fi acela?
E.-M.I.: Cred că mesajul principal și cu ce mi-aș dori să rămână spectatorul ar fi faptul că acest viciu al alcoolului poate afecta pe oricine, chiar și persoanele care au intenții bune, dar care sunt căzute în acest păcat din diverse motive. Și noi, ca societate, avem datoria morală să înțelegem persoanele afectate și să ne străduim să facem un efort oricât de mic pentru a le ajuta în această privință. Și, poate, un alt aspect: persoanele care au probleme cu această dependență și privesc filmul, pot vedea o perspectivă - cât de mult îi pot afecta pe cei dragi. Mi-aș dori să fie o modalitate de introspecție pentru ele.
R.R.: Cunoști multe fațete ale realității animației, dat fiind că ești și creator al unei serii populare pe YouTube. Care sunt și cum te raportezi la realitățile animației autohtone?
E.-M.I.: Nu știu în ce măsură pot vorbi în detaliu despre realitățile animației autohtone, deoarece interesul meu de până acum a fost să-mi fac proiectele prin mijloace proprii și cred că am fost un pic izolat de tot ce înseamnă mediul animat din România. Dar ce pot spune este faptul că producțiile sunt din ce în ce mai bune, dat fiind faptul că anul ăsta au fost nominalizate 5 proiecte în această secțiune, un lucru care nu s-a mai întâmplat, chiar dacă bugetele de finanțare sunt din ce în ce mai reduse și mai greu de accesat. Un lucru formidabil este implicarea Animestului, care întotdeauna promovează și educă publicul în a descoperi frumusețea filmelor de animație. Bineînțeles, și implicarea secției de animație din cadrul UNATC. Făcând acest film în cadrul masterului, pot spune că am fost ajutat foarte mult să-l aduc la această formă.
R.R.: Ce urmează pentru tine în viitor, profesional vorbind?
E.-M.I.: Lucrez de luni bune la o idee de scurtmetraj animat de comedie plasat tot la începutul anilor 2000, un univers pe care doresc să-l explorez în continuare, însă momentan sunt într-un stadiu incipient. Încerc să mă axez pe câte un proiect pe rând. Mediul animat încă mă atrage foarte mult și mi-aș dori să fac filme de scurtmetraj animat, însă cred că la un moment dat voi face din nou tranziția la film live-action. Am terminat regia de film în anul 2021 și din lipsă de fonduri am fost nevoit să mă axez pe partea de animație, unde puteam să am libertate totală cu resurse infime, chiar dacă timpul de producție era foarte lung. Am realizat că e o latură de care sunt magnetizat, cu un potențial enorm și am depus efort să performez în această zonă, dar cred că dorința mea ascunsă este să gravitez înapoi în zona de live-action, dar nu în viitorul apropiat.