Spania - Arabia Saudită (doar) 4-0
Sau cum s-au înfoiat niște musculoși la un subnutrit.
Pe scurt: a fost genul de meci în care tabela pare că s-a stricat, dar de fapt s-a instalat regula bunului-simț. Au zis băieții cu tiki-taka să nu-i supere pe saudiți, că numai mâine nu-i poimâine și o trebui să-și găsească și Olmo sau Rodri un contract de 2-3 ani și câteva zeci de milioane, pe final de carieră, pe la Al-Hilal. Plus că supercupa Spaniei acolo se joacă și nu voiau să îi supere.
Spania a intrat pe teren cu stilul ei clasic de "hai să păstrăm mingea până se plictisesc și ei, și noi, și mingea". În schimb, Arabia Saudită a început meciul cu intenții bune, dar a descoperit rapid că Spania nu prea e genul de echipă care-ți lasă timp să te organizezi, să bei apă sau să întrebi banca ce sistem jucați azi.
Cronica pe scurt:
Minutul 10: Spania deschide scorul. Adică, practic: "Bun venit la meci, deja ați pierdut!". Apropo, începeți să colecționați tot ce puteți cu puștiul Yamal. Generațiile viitoare o să vă mulțumească. Până în minutul 24: Încă două goluri, dublă a lui Mikel Oyarzabal, momentul în care unii fani au început să caute butonul de fast forward.
Repriza a doua: Încă un gol (autogol) momentul în care nici saudiții nu mai sunt siguri pentru cine joacă.
La 4-0, meciul nu mai era despre cine câștigă, ci despre cât de elegant poate Spania să nu se grăbească să mai înscrie încă trei. Ibericii au făcut ceea ce știu cel mai bine: posesie, răbdare și combinații atât de curate încât par desprinse din EAFC26.
Arabia Saudită a încercat să răspundă, dar a fost ca și cum ai încerca să găsești pe ploaie, în București, o mașină de ride-sharing la care să nu fi intrat tariful dinamic. Tu știi dinainte de a deschide aplicația că e imposibil, dar...