Remontada faraonică

Se spune că fotbalul este un sport inventat de britanici, jucat de 22 de oameni și câștigat mereu de germani sau, după expresia care îi place tatălui meu, "pe nemți ești sigur că i-ai bătut când se urcă în autocar". Ei bine, acum egiptenii au fost ca nemții.

În meciul despre care vorbim, neozeelandezii marchează primii doar ca să vadă cum e, după care egiptenii își amintesc că au în spate 5.000 de ani de istorie.

Scor final: Noua Zeelandă 1 - 3 Egipt. O veritabilă remontada faraonică, care ne-a demonstrat că, oricât de tare ai lovi cotul la "Haka" înainte de meci, Sfinxul nu se sperie așa ușor.

Meciul a început sub semnul dominării Noii Zeelande. Oamenii veniți de la capătul lumii au deschis scorul rapid (1-0), moment în care pe banca egiptenilor s-a așternut o liniște demnă de Valea Regilor. În primele 30 de minute, băieții în roșu au alergat pe teren cu viteza unor mumii abia trezite din somn după câteva mii de ani.

După pauză, însă, probabil au primit amenințări că, dacă pierd meciul ăsta, vor fi puși să construiască o piramidă la roșu, din BCA.

Golul de 1-1: Ziko și-a dat seama că poartă nume de mare fotbalist. O fază construită atât de lent, încât fundașii Noii Zeelande au avut timp să se gândească la sensul vieții înainte ca mingea să treacă pe lângă portar.

Golul de 1-2: Un-doi al lui Ziko cu Salah, trecând de apărarea Noii Zeelande în modul "pauză de masă". Atacantul egiptean a trecut printre ei ca Moise prin Marea Roșie, iar Salah a tras la colțul lung fără să-i dea lui Crocombe vreo șansă.

Golul de 1-3: O căpățână serioasă a lui Trezeguet, care l-ar fi făcut gelos și pe David Trezeguet, fotbalist cunoscut pentru detenta impresionantă, dar pe care un Tutankhamon ca mine și-l amintește mai ales pentru acel șut de Golden Goal care trimitea la Paris trofeul Euro 2000, ca să țină de urât, în vitrină, Cupei Mondiale câștigate cu doi ani mai devreme.

Egiptul pleacă cu trei puncte și cu senzația că Salah poate fi legendar, iar neozeelandezii... ei bine, ei se întorc la rugby, unde măcar e mai simplu: prinzi omul, îl pui la pământ și nu te întreabă nimeni de estetică!