Şapte elegii - 2. Bietul meu ecumenism

Tata era botezat ortodox,
mama - în ritul catolic:
eu, unul, de Paşti eram ortodox,
de Crăciun, romano-catolic.

După frigul lui martie şi echinox,
începea anotimpul bucolic,
de-aceea, de Paşti, eram ortodox,
de Crăciun - romano-catolic.

Sunând, în biserica mamei, ca vox
humana, - armoniul catolic
nu-ntârzia să mă facă să uit că eram ortodox,
de Crăciunul catolic.

Omătul pătat cu funingini de cocs
mă făcea, de Crăciun, melancolic, -
dacă de Paşti eram ortodox,
sub bradul german, mă simţeam bun catolic.

Singurătatea, -ntr-un clan ortodox,
de timpuriul Paşte catolic,
a mamei, - în sancta, sanctissima nox,
mă-ndemna să devin apostolic.

În rest, rămâneam, prin botez, ortodox
şi, fără a fi amfibolic,
eram un creştin semi-heterodox:
ortodoxo-catolic.