La începutul acestei săptămâni m-am adresat politicoasă departamentelor de PR ale tuturor televiziunilor noastre. Rugămintea era simplă: să-mi trimită titlurile filmele lor din week-end pentru a fi corect informată când scriu articolul pentru Jurnalul Naţional şi a evita situaţiile penibile în care într-un program scrie ceva, iar la televizor cu totul altceva. Mare mi-a fost surpriza când am constatat că doar televiziunea naţională, cu cele 3 canale ale sale, şi Antena 1 au răspuns prompt solicitării mele. La momentul la care scriu aceste rânduri (vineri seara, 10 oct) celelalte televiziuni mai dorm încă şi am sentimentul că e o misiune imposibilă să le trezească cineva.
Rândurile de mai jos sunt o completare a articolului din Jurnalul Naţional. Vreau să vă mai spun câteva lucruri pe care, din lipsă de spaţiu, nu le-am spus/scris încă.
***
Misiune imposibilă este un film de acţiune în care frumuşelul Tom Cruise este un spion de elită care are sarcina de a fi cu ochii pe un fişier cu numele de cod şi identitatea tuturor agenţilor dubli. Povestea e adrenalină pură de la un capăt la altul şi beneficiază de participarea lui Marcel Iureş şi a lui Ion Caramitru, în roluri mici ce-i drept, dar creditate pe genericul final.
Nu mi-a plăcut filmul, dar nici faptele despre care vreau să vorbesc în rândurile de mai jos, nu-mi plac. Şi filmul de astăzi e doar un pretext pentru a spune lucrurilor pe nume.
***
Astăzi (în continuarea a ceea ce am scris vineri pentru Jurnalul Naţional) vreau să scriu despre o misiune imposibilă: sancţionarea publicităţii înşelătoare / incorecte.
Cum şi filmul Misiune imposibilă are mai multe serii şi eu am astăzi mai multe "misiuni"
Misiune imposibilă I
E o misiune imposibilă ca 17 milioane de oameni (numărul de persoane cu drept de vot) dintr-o ţară (nu spun care) să fie convinşi să voteze în cunoştinţă de cauză (nu spun când, nu spun de ce) prin spoturi publicitare difuzate timp de două săptămâni. E o misiune imposibilă să nu-şi dea cineva seama că un referendum nu e un detergent / o ciocolată / un televizor promovat pentru a fi crescute vânzările unei companii. Cum e la fel de imposibil să nu realizeze cineva că aceste spoturi publicitare sunt manipulatorii şi nu informative (se încheie cu îndemnul "spune da..." scris frumuşel pe ecran, în loc să ne lase pe noi, cetăţenii de rând, să decidem dacă spunem "da" sau spunem "nu").
Şi tot o misiune imposibilă este autosesizarea C.N.A-ul sau a altei autorităţi că publicitatea respectivă nu e corectă. E adevărat că intenţia e bună şi implicarea oamenilor în promovarea ei e onestă, doar că aplicarea ideii e greşită. Cei mai mulţi dintre susţinători spun "vino la vot" şi sunt urmaţi de un insert grafic în care se scrie "DA pentru Constituţie, DA pentru Europa".
Culmea e că îndemnul explicit pentru votarea constituţiei, rostit cu propriile-i vorbe, vine de la un jurnalist care ar fi trebuit să înţeleagă mai repede decât un sportiv, un muzician sau o vedetă de televiziune că mesajul e incorect pentru o campanie de informare asupra unui referendum... Chiar şi într-o "Europă liberă", cum frumos spune dânsul.
N-ar fi fost mai corect şi mai normal ca spoturile publicitare să conţină numai informaţii despre modificările pe care trebuie să le votăm?! Până şi spoturile pentru detergenţi în care eşti îndemnat să cumperi spun că produsul fie albeşte mai mult, fie face rufele mai pufoase, fie... orice altceva care anunţă valorile noi ale mărfii comercializate.
E o misiune imposibilă să ajungi la cele 17 milioane de oameni publicând pe Internet documentul pe care ei trebuie să-l aprobe atunci cînd; conform statisticilor, avem totuşi doar 2 milioane de utilizatori de net, dintre care mulţi adolescenţi.
În punctul culminant al filmului Misiune imposibilă, episodul nr 1, Tom Cruise trebuie să ajungă la un computer aflat într-o sală de maximă securitate: alarma se poate declanşa la orice zgomot, la orice presiune exercitată asupra duşumelelor, la orice schimbare de temperatură. Ca să-şi îndeplinească misiunea, Cruise se aruncă în gol din tavan, legat cu un harnaşament special.
Secvenţa aceasta a căderii în gol e trăită de noi de mulţi ani încoace. Cândva, un domn şi-a luat, cu de la sine putere, o misiune imposibilă: să ne facă să înţelegem ceea ce se petrece pe lângă noi. N-a reuşit pentru că, iată, încă mai facem ceea ce el spunea în 1964.
"După ce a stricat adevărata eternitate, omul a căzut în timp, unde a izbutit, dacă nu să prospere, cel puţin să trăiască: sigur e că s-a obişnuit cu noua lui condiţie. Procesul acestei căderi şi al acestei deprinderi se numeşte Istorie." Emil Cioran, Căderea în timp, Editura Humanitas 2003.
Misiune Imposibilă II
Filmul Misiune imposibilă este despre războiul rece între agenţiile de spionaj. Tot despre un război rece vorbim în rândurile de mai jos, dar este un război purtat prin spoturile publicitare.
E o misiune imposibilă ca publicul de rând / necunoscător să remarce că într-un spot publicitar pentru o companie verde de telefonie există un atac discret la o altă companie, portocalie, de acelaşi profil. Spotul arată astfel: într-o bancă sună alarma, toată lumea se panichează şi începe evacuarea. De fapt "alarma" este telefonul vechi al unei doamne. Mesajul este "ai probleme cu telefonul vechi?"...Bla bla, urmează oferta specială. Din întâmplare, dar doar din întâmplare, singurul obiect colorat în spotul respectiv - filmat cu un filtru astfel ca imaginea să fie în note de verde, albastru şi gri - este telefonul cu care doamna are probleme. Care, tot din întâmplare, este...portocaliu.
(Spotul acesta mi-a adus aminte de un război rece purtat de cele două mari companii de băuturi răcoritoare ale căror nume se încheie cu "cola". Cred că cel mai frumos spot din acel război rece -purtat mai mult în America - este cel cu băieţelul care vrea să-şi ia o băutură de la un automat. Bagă o fisă şi scoate o cutie albastră, o pune stânga jos. Mai bagă o fisă scoate încă o cutie albastră şi o pune dreapta jos. Se suie apoi pe cele două cutii, bagă o fisă mai sus, unde nu ajungea pentru că era prea mic, şi scoate o cutie...roşie. Cutiile conţineau explicit logo-urile băuturilor, dar n-am vrut să le menţionez aici. Spotul a fost interzis spre difuzare şi a circulat doar pe web.)
Pentru amuzamentul dvs, încă o remarcă referitoare la războiul între "verde" şi "portocaliu". După ce compania verde a anunţat că răsplăteşte abonatul numărul 3.000.000 cu nu mai ştiu ce fel de maşină, compania portocalie a ieşit pe piaţă cu un mesaj în care spune "noi mulţumim celor 3.000.000 de abonaţi ai noştri încă de la înfiinţare, prin ofertele noastre speciale". Nu-i aşa că e amuzant să îi priveşti de la distanţă?!
Nu ştiu dacă ştiti, dar în ambele filme Misiune imposibilă, cele cu Tom Cruise desigur, frumuşelul reuşeşte să ducă la îndeplinire misiunea sa, oricât de extravagante sunt mijloacele.
Pentru domnii care n-au luat atitudine (probabil că nici nu vor lua, sunt prea ocupaţi să semneze spoturi "iniţiate de ei") în Misiunea specială nr 1 - publicitatea la referendum - şi nici în Misiunea specială nr 2 - războiul rece cu atacuri incorecte între "verde" şi "portocaliu" - există soluţii mai puţin extravagante şi care nici măcar nu le solicită eforturi foarte speciale: cărţile. Spre norocul domniilor lor există, tradusă în româneşte, o carte care se numeşte Legislaţia Comunicării Publice (Kent Middleton, Robert Trager, Bill F. Chamberlin- Editura Polirom 2002) cu capitole speciale pentru publicitatea incorectă şi / sau înşelătoare.
După lecturare s-ar putea să ne ajute să devenim "ţara telespectatorilor fericiţi".
Pun pariu că nu ştiţi de ce aceste trei cuvinte sunt puse între ghilimele. Ei bine, vă ajut: este titlul unei cărţi (Ed Dacia, 2000) scrise de domnul Vasile Sebastian Dâncu, autorul campaniei de promovare a Constituţiei.
Şi uite ce scrie domnul Dâncu: Majoritatea oamenilor se mulţumeşte cu idei pe care le primeşte de-a gata. Din mass-media, de la colegi, de la starurile cu care ar vrea să semene, de peste tot. O conştiinţă căutătoare de sfaturi cutreieră lumea căutând exemple. [...]De ce este nevoie de contraideologii? Pentru că trăim o perioadă fără precedent în istoria României, de înflorire a programelor ideologice cu care este bombardată populaţia. Dar asta n-ar avea nimic negativ în sine, ideologia este un mediu aproape natural în care ne mişcăm ca şi trăitori în grupuri sau cadre sociale. Este grav că suntem victimele unor ideologii de competiţie, a unor ideologii care ne falsifică identitatea şi ne măresc, paranoic, inadecvarea la realitate.
Prin urmare, i-am ascultat sfatul, am căutat şi i-am (v-am) dat exemple, mai mult "contra", decât "pro". Mai departe ce se întâmplă?!
Ştiu, se filmează Misiune Imposibilă nr 3, la Hollywood, tot cu Tom Cruise, din ianuarie 2004.