unghii curate
cum şade bine şi frumos
unui spital
Mă pândesc pe coridoare
îmbrăcaţi în colţuri de zid
mirosindu-mă de la distanţă
ori de câte ori vin de la reanimare
ca şi cum m-aş fi dus
să fumez pe furiş
Până la urmă nu au nimic de cerşit
împărţim
o bază de date cu înregistrări despre mine,
viziunea mea montată la sala atelier,
studiul meu postum de cercetare de piaţă,
în care ei opresc oamenii pe stradă
cu mâna întinsă şi îi pun să bifeze
cum ar fi să mori
la repetiţia generală
Notă: Poezia face parte din volumul Poze cu zimţi, apărut la Editura Brumar.
