Au trecut de atunci 75 de ani, formaţia românească fiind una dintre primele orchestre de radio înfiinţate în Europa. Activitatea orchestrei a fost destinată iniţial doar unui auditoriu virtual, cel la care se ajunge pe calea undelor. După 4 ani, concertele se mutau în sala de spectacol, transformată şi în studio de transmisie. Actualmente, Orchestra Naţională Radio oferă concerte publice vinerea, în stagiuni anuale ce durează, de obicei, din octombrie până în iulie.
Misiunea unei orchestre radio este aceea de a îmbina în programele sale lucrări celebre şi prime audiţii, atât din literatura universală, cât şi din cea românească. De-a lungul timpului, Orchestra Naţională Radio a colaborat cu mari dirijori şi mari solişti, pe care nu-i vom aminti aici. Numeroase înregistrări radio, discuri şi CD-uri, concertele publice săptămânale, turneele în întreaga lume sunt doar câteva elemente care stau la baza prestigiului unei instituţii culturale naţionale majore. Printre directorii ei muzicali (actualmente destinele ei sunt conduse de Nicolae Costin) s-au numărat personalităţi marcante ale vieţii noastre culturale precum Alfred Alessandrescu, Theodor Rogalski, Ionel Perlea sau Constantin Silvestri.
Publicul serii de 1 noiembrie de la Sala Radio a fost divers şi relativ tânăr (mulţi elevi şi studenţi). Încă o confirmare a faptului că prin programe atractive este momentul să smulgem telespectatorul din faţa micilor ecrane şi să-l transformăm în spectator. Îmi face impresia că el, telespectatorul, s-a cam plictisit de această postură şi este extrem de dispus să fie "corupt". Iar făcătorii de cultură ai anului 2003 ar trebui să ştie să profite de acest moment.
Am stat de vorbă cu această ocazie cu domnul Nicolae Costin, directorul Formaţiilor muzicale ale Radiodifuziunii, care ne-a împărtăşit opiniile sale despre actuala stagiune muzicală.
Secretele unei stagiuni de succes - program, dirijor, solist
- Stimate domnule Nicolae Costin, într-un an aniversar pentru Radiodifuziune, al 75-lea de viaţă, formaţiile muzicale se află şi ele într-o nouă stagiune. Are note distinctive această stagiune faţă de altele precedente ?
- Ca şi în ultimii ani şi de această dată avem aproape 100 de manifestări, în paralel desfăşurându-se stagiunea orchestrei de muzică populară şi a Big Band-ului Radio. Radioul are în total şapte formaţii: Orchestra Naţională, Orchestra de Cameră, Corul academic şi Corul de copii radio, cvartetul Voces, orchestra de muzică populară şi Big Band-ul, cărora li se alătură cei patru solişti concertişti. Îmi place să cred că împreună cu consilierii noştri Carmen Dincă şi Mioara Bâscă, am reuşit să conturăm un program interesant. Am păstrat şi obiceiul de a consulta concert-maeştrii, şefii de partidă şi soliştii concertişti, pentru că un lucru care este acceptat va funcţiona cu siguranţă mai bine decât unul ce surprinde. Am debutat cu Damnaţiunea lui Faust, concert care se înscrie în bicentenarul Hector Berlioz, următoarele concerte mai deosebite fiind cele două concerte dedicate aniversării a 75 de ani de radiofonie românească, cu Orchestra de Cameră dirijată de Mendi Rodan (maestru ce şi-a început activitatea dirijorală la Orchestra de studio radio - care din 1990 poartă numele de Orcehstra de cameră radio - exact în urmă cu 50 de ani) şi cu Orchestra Naţională dirijată de Horia Andreescu, cu o primă audiţie de muzică românească în program, Verva, lucrare comandată special compozitorului Dan Dediu. Faptul că în ultimii ani am avut două festivaluri - Bach şi Haydn - ne-a determinat să continuăm această formulă, în data de 9 noiembrie lansând un nou festival, Schubert, de această dată, care cuprinde atât recitaluri camerale cât şi concerte simfonice şi vocal-simfonice. Sper ca şi concerte să se bucure, ca şi celelalte două festivaluri amintite, de interes din partea publicului.
Concertele stagiunii vor continua până la sfârşitul lunii decembrie, un alt moment important fiind în data de 8 noiembrie, când Corul radio a prezentat un concert a cappella cu prilejul marcării a 130 de ani de la naştere şi 60 de ani de la moarte o seară Rachmaninov, cu colaborarea coralei bărbăteşti Te Deum Laudamus. A fost un concert important, pentru că e bine de amintit că pe lângă cele 14-18 lucrări vocal-simfonice la intepretarea cărora corul contribuie de-a lungul stagiunii, această formaţie de elită are şi 3-4 concerte a cappella pe parcursul unei stagiuni, foarte bine primite de public. Să nu uităm seria de concerte educative pentru elevi, pe care le organizăm împreună cu Inspectoratul municipal. O dată pe lună, când avem aceste producţii, avem plăcerea de a vedea Sala Radio arhiplină; este o bucurie pentru noi, pentru că în acest mod - şi aceasta a fost idea preşedintelui radioului - putem contribui la formarea viitorului public al concertelor radio.
- Ce turnee aveţi în perspectivă pentru sezonul 2003-2004 ?
- Chiar în mijlocul acestei stagiuni este programat un turneu al Orchestrei Naţionale Radio în China, între 23 decembrie şi 8 ianuarie, cu un dirijor chinez şi cu un program specific perioadei de sărbători. Sper să fie un turneu de succes, cu atât mai mult cu cât, dacă nu mă înşel, formaţiile noastre nu au mai fost în turneu în China până acum. Mai este prevăzut la sfârşitul lunii iunie un turneu de cinci concerte în Austria cu Simfonia a IX-a de Beethoven, cu Orchestra Naţională şi un cor austriac, iar în acest moment avem discuţii pentru un turneu de 10 zile în prima decadă a lunii august în Franţa, tot cu Orchestra Naţională. Domnul preşedinte Dragoş Şeuleanu a promis că Orchestra Naţională Radio va susţine un concert în primăvara anului viitor, în sala de concerte de la Radio France şi suntem în curs de pregătire a unei deplasări la Roma, unde Orchestra Naţională Radio ar trebui să susţină un concert dedicat zilei de 1 decembrie, în colaborare cu Ambasada României la Roma.
- Ce importanţă au aceste turnee pentru tonusul orchestrei ?
- În primul rând sunt importante pentru că pe afişele lumii apar formaţiile muzicale radio, imaginea noastră în străinătate având astfel de câştigat. Pentru artişti, turneele au reprezentat întotdeauna un motiv de a se concentra în plus, de obicei apărând un plus în calitatea interpretării programelor cu care se face turneul. De ce nu, este şi o gură de oxigen pentru artişti...
- Care este cota maximă a artiştilor străini sau români stabiliţi în străinătate pe care îşi permit să-i invite formaţiile muzicale radio ?
- Nu vreau să mă laud, dar cred că sunt primul director de formaţii muzicale care am invitat după 1989 solişti importanţi de origine română şi mă refer la Eduard Tumagian, Luiza Bogza, Sorin Coliban, Erwin Acel, Sergiu Comissiona, mai recent Mendi Rodan, am avut câteva discuţii cu Ion Marin şi Christian Badea - de la care aştept un răspuns foarte repede, pentru stagiunile următoare. Eu nu doresc ca artiştii noştri să vină să concerteze gratis, dar bugetul nu ne permite să le oferim onorariile pe care ei le merită şi le practică. În consecinţă, dacă un solist depăşeşte 2-3000 de dolari (vârfurile, vreau să spun), în acele momente trebuie să găsim sponsori ca să-i plătim. Există artişti care ne solicită onorarii de 4000 de dolari net sau chiar mai mult, care pentru noi sunt sume foarte mari. Din păcate, sponsorii nu sunt uşor de găsit. În fiecare an, noi aducem în jur de 3,5 chiar 4 miliarde din sponsorizări, dar este puţin pentru a reuşi să acoperi acele onorarii de 5-6000 de dolari pe care le pretind unii. Acesta este un motiv pentru care, nu vreau să nominalizez, există artişti pe care nu putem să-i aducem, pentru că au pretenţii financiare mai mari, chiar dacă îi aşteptăm cu mare drag. Am discutat de curând, la festivalul "Enescu" cu doamna Leontina Văduva, pentru un în concert cu Manon de Massenet, iar dacă vom găsi spaţiu şi dânsa şi noi şi vor apărea şi sponsorii de care ar fi nevoie (pentru că e vorba şi despre un tenor străin şi despre Michel Plasson ca dirijor) se va face.... Am avut o discuţie anul trecut şi cu Angela Gheoghiu, dar n-am reuşit, din păcate, să finalizăm...
- Înregistrările sunt o componentă aparte a programului orchestrelor radio. Ce v-aţi propus pentru 2003-2004 ?
- Programul înregistrărilor este făcut în acord cu grila de programe a postului România muzical "George Enescu", el fiind gestionat de redacţia muzicală. Noi punem la dispoziţia redacţiei muzicale orchestrele, iar aceasta, la propunerea canalului România muzical hotărăşte ce lucrări înregistrăm, consultându-ne în privinţa dirijorilor şi a soliştilor. În timpul stagiunii, cam o dată la două luni găsim o săptămână pentru înregistrări, iar de regulă din data de 20 iunie, când se termină stagiunea, până în 15 iulie, toate orchestrele şi corul fac înregistrări. Celelalte formaţii înregistrează în fiecare lună cam o săptămână, în raport cu necesităţile programului.
- Care este relaţia cu publicul a formaţiilor muzicale radio ? Vine lumea la concerte simfonice ? Ce faceţi pentru a-i atrage ?
- Pentru a scoate publicul din casă, trebuie să oferi ori un program extrem de atractiv, ori un dirijor care să-i ofere garanţia unei interpretări de ţinută, ori un solist care îl atrage pe spectator. Programe, dirijor, solist - acesta a fost primul lucru pe care l-am urmărit când am venit la Formaţiile muzicale radio. De asemenea, pentru că nu de puţine ori programele celor două orchestre - Naţionala şi Camera - se confundau, am stabilit foarte clar personalitatea fiecăreia, prin politica de repertoriu. În mai-iunie noi avem definitivată stagiunea următoare, deci putem cu foarte mult timp înainte să prezentăm publicului oferta viitoare. Aşa se face jumătatea lunii iunie am expus în oraş afişul deschiderii de stagiune din luna octombrie. De asemenea, se face o promoţie foarte bună pe canalele Muzical şi Cultural şi, câteodată, pe România Actualităţi. Avem câteva zeci de panouri închiriate în capitală pe care avem afişe în fiecare săptămână, la fel lângă radio. Avem aproape la fiecare concert sălile pline şi nu ştiu când au mai fost la formaţiile muzicale în jur de 4-500 de abonamente pe stagiune. Acesta este un lucru bun. În privinţa publicului, acesta vine în special când sunt nume mari de solişti, tot atunci adunându-se şi studenţii de la Universitatea de muzică şi elevii de la cele două licee de muzică. De altfel, conducerea radioului a hotărât ca toţi studenţii şi elevii (de la şcoli şi facultăţi de orice profil, nu numai de muzică) să aibă acces liber la concertele noastre. Probabil că unii nu vin şi din motive financiare, deşi preţurile nu sunt mari (un abonament variind între 200.000 şi 400.000 lei), dar psihologic, faptul că accesul este liber, îi atrage în mod deosebit. Aşa se face că avem un public din ce în ce mai tânăr la toate concertele.