Magnolie / Ritm

Magnolie

Ea îl observa venind în timp ce mirosea o floare de magnolie
cu petalele albe pe dinăuntru, grena pe dinafară,
pe faţa lui se vedea atât de clar dragostea încât îl privea îngrozită cum de o lasă în văzul tuturor,
dragostea îi atârna pur şi simplu pe faţă
încât ei i se părea că dacă s-ar spăla cu apă s-ar şterge,
se gândea dacă era un simptom de primăvară sau ceva ce se ridica puţin mai sus
în timp ce simţea în miezul petalelor gustul buzelor lui, desfăcute pe frunze mici de un verde spre galben, un ochi mic, rotund din adâncul corolei
o privea încordat să-i surprindă fiecare undă când el se apropia ochii lui muşcându-i picioarele când ea îngrozită de ceea ce vedea pe chipul lui îşi ascundea faţa în petalele magnoliei, albă pe dinafară, grena pe dinăuntru.


Ritm

Veniseră cu noaptea în cap să lucreze împreună la acel proiect Interminabil, ea stătea pe scaunul ei concentrată cu ochii în monitor, el a intrat sub masă să conecteze o mufă, când a dat să iasă ea şi-a rezemat pe umărul lui un picior terminat în pantof albastru
el privi drept în faţă, un abur roşu
de cer în răsărit se aşternea pe pereţi, ea mergea
cu zgomot pe trotuar, printre clădiri înalte,
prin umbre, traversa arcade, o maşină opri cu scrâşnet,
ea sări într-o baltă împroşcând trecătorii, mergea
mergea, alerga pe dale cu reflexe verzui,
pe dale sonore, doi porumbei gri cu nuanţe de roz purpuriu
treceau repede, unul după altul
pe balustradă unghiile ei albastre stăteau răsfirate
pe braţele scaunului, paşii ei urcau înăbuşiţi trepte,
fruntea cu covor