Este locul nostru favorit de relaxare. Avem aici un mic apartament, pe care l-am aranjat cu lucrurile din vechiul nostru aprtament din Bucureşti, când ne-am mutat, acum doi ani. În acest fel simplu am salvat o parte din nostalgia asociată acestei duble dizlocuiri, condensată în lucrurile vechi. Aşa se face că suntem, eu mai mult decât soţia mea (deocamdată), un soi de "semilocalnici", plătitori, însă, de enorme taxe locale.
În numele acestui ataşament şi al acestor taxe locale scriu acum. Oraşul este prost administrat. Las la o parte toate celelalte critici, care s-au mai adus de-a lungul anilor, cu privire la patrimoniul local. Mă refer aici doar la halul, că mod nu-i pot spune, în care arată curăţenia urbei pe aleile derelicte, două, care duc la Castelul Peleş. Acesta este, probabil, alături de Mănăstirea Sinaia, principalul motiv pentru care oarecine vizitează un orăşel deja cam congestionat de case noi şi trafic, şi, deci, cam poluat pentru o staţiune montană. Echipamentele urbane sunt în urma pretenţiilor turistice. Acum a dat şi gripa porcină la hotelul Sinaia şi, deci, orăşelul e aproape gol. Dar pe drumurile spre Peleş este lume. Drumurile, însă, nu prea sunt. Piatra cubică a fost azvârlită în valea pârâului sau luată cu totul. Copacii au fost tăiaţi la rând chiar înainte de a retroceda castelul către proprietarii săi de drept. Au mai rămas ceva clădiri, unde nimenicurile din administraţie să îşi hodinească, la week-end, fundul tăbăcit de stat, căci, da, despre administraţia patrimoniului de stat vorbim). Drumul dinspre mănăstire a rămas o glumă proastă. Admnistraţia Vlad Oprea, "liberală", a umplut marginile drumului cu nişte barăci, făcute parcă la orele de lucru manual la vreo şcoala specială, care urâţesc şi ce-a mai rămas din alei şi transformă accesul spre castelul regalităţii într-o plimbare prin mlaştina talciocarilor. Nu e vorba despre comerţ de produse tradiţionale, de artizanat local sau, barem, regional, ci de chinezisme şi turcisme.
De ce nu poate muta domnul primare acest circ de doi bani altundeva, mai la puţină vedere, sau grupat, într-o parcare care să nu incomodeze nici mănăstirea, nici accesul la castel, aşa cum e acum, când nu e nimic? De ce nu se repară podul peste părău, chiar când ajungi la poarta castelului? Că doar pietrele de pe pod sunt, sau erau până bine de curând, în apă, jos, le vede orice necalificat, nu trebuie să fii ales pentru atâta lucru? De ce nu se împiedică domnul primar de balustradele smulse, aruncate, ruginite, de felinarele care au dispărut, de piatra cubică absentă? De ce a mai candidat domnul primar Vlad Oprea, dacă tot nu-i pasă de această comunitate?
Acum, Sinaia arată ca şi când nu mai e administrată, şi chiar nu e. Or, ca să arate tot aşa de prost, se făcea, barem, o economie importantă la bugetul local dacă nu s-ar mai fi plătit primar incompetent, servicii de salubritate absente, manageri cu puţină ştiinţă a comerţului şi turismului la nivel occidental, nu de parcare de tir pentru turci... Ruşine să vă fie, domnilor şi doamnelor de la primărie, în frunte cu primarul dumnevoastră cu tot.