Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Dialoguri  Sageata  Interviuri

Cinema şi ghostwriting


Elena Mironescu, un interviu cu Clifford Thurlow

04.06.2010
Editura IBU Publishing
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Clifford Thurlow a fost invitat la Festivalul Internaţional de Film NexT, 2010, unde urma să lanseze ediţia românească a best-seller-ului său Totul despre scurtmetraj (din nefericire, condiţiile meteorologice l-au împiedicat să ajungă la Bucureşti). El este apreciat în Marea Britanie şi în lume nu numai pentru cariera sa de cineast independent, ci şi pentru faptul că scrie "din umbră" cărţi ale unor personaje celebre.

Elena Mironescu: Există vreo legătură între "ghostwriting" şi pasiunea dvs. pentru film?
Clifford Thurlow: Acum 20 de ani, m-am dus la Hollywood cu dorinţa de a scrie scenarii şi am ajuns să scriu "din umbră" volumul Carol Comes Home al actriţei britanice Carol White. De atunci, am făcut câteva scurtmetraje, am scris şi nişte scenarii, dar în mare parte mi-am câştigat existenţa din "ghostwriting".

E.M.: Totul despre scurtmetraj a devenit best-seller în întreaga lume. Care e, pe scurt, povestea acestei cărţi?
C.T.: Editorul meu englez de la Berg, care face parte din gigantul editorial Pan MacMillan, mi-a cerut să scriu o carte despre scurtmetraje şi astfel a apărut, în 2005, prima ediţie a volumului Totul despre scurtmetraj. Cartea a avut succes, mai ales în Statele Unite, şi acest lucru m-a făcut să lucrez la o ediţie adăugită, revăzută, care a apărut în 2008. Această variantă completă e cea care a fost tradusă acum şi în limba română. Cartea este folosită ca text suport în aproape 100 de universităţi din întreaga lume, inclusiv la UCLA - University College Los Angeles, considerată "inima" lumii filmului, şi sunt destul de mândru de acest lucru.

E.M.: Mulţi studenţi la film sau tineri cineaşti din România, care se plâng de bibliografia învechită de la cursurile de gen, s-au bucurat să citească volumul dvs. Aţi scris Totul despre scurtmetraj doar pentru studenţi?
C.T.: Am scris-o mai ales pentru studenţi, e adevărat, dar de fapt am scris-o pentru oricine e pasionat de a face film, indiferent de vârstă. Odinioară, aproape toţi oamenii scriau poezii şi pictau în acuarelă. În zilele noastre, când camerele de filmat au devenit atât de ieftine şi când poţi să-ţi editezi filmul pe un simplu laptop, cred că poţi să-ţi manifeşti înclinaţiile artistice şi făcând un film.

E.M.: Cum aţi defini, în puţine cuvinte, un scurtmetraj? Este el în mod semnificativ diferit de un lungmetraj?
C.T.: Comparativ cu un lungmetraj, un scurtmetraj trebuie să fie foarte direct. Trebuie să intri direct în poveste şi să o spui într-un ritm susţinut, cu puţine cuvinte. Nimic nu trebuie irosit. Dar, pe de altă parte, un scurtmetraj este un bun prilej de a fi experimental, suprarealist sau poetic. De pildă, subiecte care par nepotrivite pentru un lungmetraj se dovedesc a fi ideale pentru scurtmetraje. Doi peşti care stau de vorbă într-un acvariu - iată un subiect spumos şi absolut fascinant din punct de vedere artistic. Încercaţi să faceţi din această idee un film de 95 de minute şi, mai mult ca sigur, o să vă pierdeţi publicul.

E.M.: Un scurtmetraj e un fel de povestire, de nuvelă (ca gen scurt, opus romanului)?
C.T.: Cred că da, e o comparaţie destul de bună. Dacă într-un roman ai destul spaţiu şi suficient timp să cunoşti bine personajele, să-ţi faci o impresie despre ele, într-o povestire, o metaforă izolată poate fi de ajuns pentru a da savoare întregului text. Dacă un lungmetraj e în stare să ne poarte într-o călătorie, un scurtmetraj ar putea fi un simplu instantaneu, o clipă.

E.M.: Ştim că aţi regizat un scurtmetraj, Greta May, despre care şi vorbiţi în volumul Totul despre scurtmetraj. E mai dificil să fii pe platou decât la masa de scris?
C.T.: Trebuie să ştiţi că Greta May a fost mai întâi o povestire, pe care ulterior am transformat-o în scenariu, şi apoi în film. Au lucrat pentru acest film cu un operator, un scenograf, am avut nevoie şi de nişte costume, de recuzită. Apoi, fireşte, a fost nevoie de actriţa care a jucat-o pe Greta şi de toţi ceilalţi actori din echipă. Şi recunosc, a fost o adevărată şansă pentru mine faptul că am putut coordona întreg procesul de facere a acestui film. Am mai scris de-a lungul timpului şi alte scenarii, am regizat şi alte scurtmetraje, şi întotdeauna e cu adevărat magic să asişti la modul în care viziunea aceea, care exista doar în mintea ta, devine "reală", vie pe ecran.

E.M.: După cum probabil ştiţi, Festivalul Internaţional de Film NexT a fost creat ca un omagiu adus regretaţilor Cristian Nemescu şi Andrei Toncu. Ce ştiţi despre cariera lor şi ce părere aveţi despre "Noul Val" cinematografic românesc?
C.T.: Ştiu doar că Andrei Toncu şi Cristian Nemescu aveau amândoi sub 30 de ani şi că au murit într-un tragic accident de maşină. Şi mai ştiu că făceau parte din noua generaţie de cineaşti români care au devenit celebri în toată Europa şi au fost premiaţi la festivaluri prestigioase, cum e cel de la Cannes.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer