Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Poezie  Sageata  Poezia săptămânii

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Din jurnalul Adelei


Adina Ungur

02.01.2004
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
din peretele cu teracotă încă mă priveşte portretul Carolei,
aspru, verzui,
bunicul nu mai e decât o umbră învăluită în fum şi-n vesta lui
roasă de ani, ursuleţii noştri şi-au găsit ciufuliţi, culcuşul
tu nu-mi mai scrii,
bunica nu mai iese să arunce melcii în curtea vecină,
iar bălăriile cu puf înţepător mi-au întins în vara asta pe balcon
câteva ramuri cu nişte flori albe, ştii că nu mai înţeapă?
aici plouă, băieţii s-au dus în armată,
copilul de alături mai zdrăngăne în corzile pianului ros de ape
iar eu nu mai ies cu câinii
ieri m-am plimbat de-a lungul râului
şi din salcia noastră, ţiganii şi-au încropit o colibă
piatra noastră e la locul ei am dat muşchiul la o parte
şi-am găsit numele noastre pe ea
de ce nu-mi scrii?
ştii scrumiera de cristal din salon e plină de cioburi
şi-n serile lungi de vară când soarele bate dinspre apus,
ne umple pereţii fumurii de ape curcubate, cum le zic, e linişte
camioanele nu mai scutură ferestrele la curba drumului
arar mai trece câte-o maşină cu oaspeţi, iar fetele s-au măritat
numai eu mai trec desculţă pe drum şi cânt "the last unicorn"
în ploaie
oi fi nebuna locului şi ştii, babele nici nu se mai miră
odată mi-au dat o coroniţă de sânziene s-o arunc peste casă
şi busuioc sfinţit să mă mărit
am râs şi i-am împodobit bătrânei pletele cu flori galbene
de atunci mă lasă cu toţii în pace
mai scriu în jurnal, astăzi,
mâine vor cădea frunzele peste balansoar
în locul copacului nostru au crescut trei vlăstari
am dat mâna cu fiecare ramură, cresc repede,
în câţiva ani urmele palmelor mele se vor întinde peste zid, râd eu,
îţi vor face cu mâna în zare,
da zidul, m-am suit într-o seară pe el şi vecinii m-au confundat cu A.
eu sunt A., le-am strigat, eu sunt nebuna
Tomy şi-a găsit o iubită şi mi-a adus-o în casă
am nouă pisoi coloraţi, mă mângâie
acum o săptămână a venit circul la noi
un acrobat m-a cerut de nevastă şi m-a plimbat pe elefanţi
am mângâiat pantera neagră pe creştet
şi paznicii au început să urle ca sirenele
au plecat şi de atunci mi-a scris şapte scrisori
nu i-am răspuns
cel mai mult mi-a plăcut cangurul, era ca noi
l-aş fi luat acasă dar n-aveam bani să-l cumpăr
avea un pui în marsupiu
tu nu-mi scrii
bunica mi-a spus ca te însori, tuna
am alergat câteva ore în ploaie am stat singură în ascunzişul nostru
de ce nu-mi scrii?
în camera mea am lăsat lampioanele atârnând de tavan,
bunica miroase tot a lavandă,
aripa de planor stă prăfuită pe dulap
şi eu port acum pălării dantelate de femeie
ah, uite, un camion zdruncină ferestrele,
umbra lui se joacă pe perete, da, e o maşină cu oaspeţi
ai putea fii tu în ea, hai să mă amăgesc,
seara adorm în patul tău,
nu te-am visat niciodată
dar te văd în fiece clipă în orice adiere
cu ochii deschişi
poate şi tu te gândeşti la mine
mă simt un pui de cangur în marsupiul tău
odată şi-odată tot vom zbura împreună,
nu-i aşa?
promite-mi că zeppelinul se va numi Adele
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer