Film mut

Când Fordul opri, pe cealaltă parte a drumului, Eric era la a patra ţigară. Stătea pe bancă, în spatele locului de joacă pentru copii, sub unul din felinare.

La câţiva paşi de el era un non-stop de unde cumpărase mai devreme, pentru a doua oară în acea zi, un pachet de Marlboro.

Din maşină coborâră doi bărbaţi, de pe locurile din faţă, iar din spate, de pe partea dreaptă, o femeie.

Şoferul închise portiera, apoi îşi ridică pantalonii de curea, peste burtă. Se uită în stânga şi-n dreapta, ocoli maşina şi urcă pe trotuar. Cel de-al doilea bărbat desfăcuse deja o cutie.

Nu părea bere. Eric nu recunoscu marca. Probabil energizant.

Ducea des cutia la gură. Avea o geacă din piele şi un tricou verde pe dedesubt. Tuns scurt, ras, cu o faţă osoasă. Eric şi-l imagină cu un maxilar puternic şi un nas perfect. Era convins că e un bărbat frumos. Înalt, mai înalt cu un cap jumătate decât femeia din stânga lui.

Ea purta o rochie scurtă, mulată, albastră. Avea nişte şolduri superbe. Exclus să fi fost vreo curvă. Îşi ţinea mâinile în buzunarele sacoului şi privea mereu în jos. Trebuie să se fi jucat cu ceva.

Între ea şi bărbatul cu geacă de piele era o distanţă destul de mare.

Bărbatul cu burtă se opri lângă umărul ei. Îi spuse ceva celuilalt. Femeia râse.

Era trecut de miezul nopţii, dar maşinile goneau încă pe bulevard. Eric nu auzea nimic din ce vorbeau. Mai trase un fum.

Femeia îşi dădu jos sacoul, deschise portiera din spate şi-l aruncă pe banchetă. Apoi se întoarse exact în acelaşi loc şi ridică mânecile rochiei, dezvelind jumătate din antebraţe.

Bărbatul de lângă ea merse în spatele maşinii. Deschise portbagajul. Scoase din el două cutii şi-l închise. Pe una i-o dădu ei.

Din când în când privea spre bărbatul în geacă de piele. Bărbaţii vorbeau între ei. Femeia nu deschise gura.

Îşi desfăcu părul negru şi trecu degetele prin el. Bărbatul în geacă de piele porni în direcţia ei atunci, ea făcu un pas în spate, dar el viră brusc la stânga. Mai merse câţiva paşi şi ajunse la un coş de gunoi în care-şi aruncă cutia.

Coşul era în curtea unui hotel. Pe el scria, din neoane luminoase, White Horses, patru stele. În aripa clădirii destinată camerelor câteva becuri aprinse şi nicio siluetă la fereastră.

La etajul doi era barul sau poate un caffé lounge. Eric numără, prin pereţii de sticlă, unsprezece oameni risipiţi prin încăpere, cei mai mulţi în apropierea pianului în dreptul căruia nu se vedea nimeni cântând. Duse ţigara la gură şi trase puternic. Degetele i se încălziră şi atunci observă că ajunsese demult la filtru. Scoase încă una.

Femeia se sprijinise de portbagaj cu mâinile şi gleznele încrucişate. În faţa ei, bărbatul care îi dăduse ceva mai devreme energizantul îi vorbea şi-şi mângîia din când în când ceafa de jos în sus. Ea dădu din cap. Nu era de acord.

Se aşeză pe maşină, cu tălpile ridicate de la pământ. Bărbatul în geacă de piele deschise portiera din faţă, puse palmele la spate şi băgă capul înăuntru.

Femeia bătu de două ori nervos în caroseria maşinii. Bărbatul din faţa ei o cuprinse de umeri, îi spuse ceva şi-i atinse obrazul de câteva ori. Intră apoi în maşină şi trase portiera cu putere după el.

Femeia îşi scoase pantofii pe rând şi îi urcă lângă ea, pe portbagaj. Bărbatul în geacă de piele lăsă portiera deschisă şi veni în faţa ei. Îşi dădu jos geaca. I-o puse peste umeri. Rămaseră aşa câteva secunde.

Apoi femeia întoarse capul spre dreapta ca şi cum ar fi aşteptat un sunet. Îi spuse ceva bărbatului. El lovi cu palma de câteva ori portbagajul. Râseră amândoi sănătos. El ridică mâinile pâlnie la gură şi îi strigă ceva celui din maşină.

Ea sări de pe capotă, desculţă. El îi întinse braţul şi o ajută să se sprijine cât timp îşi puse pantofii la loc, în picioare. Apoi o trase de mijloc spre el şi o sărută.

Din faţă coborî celălalt bărbat. Avea gulerul cămăşii ridicat. Se încheie la ultimii doi nasturi de sus, apoi scoase cravata roşie din buzunar şi o trecu pe după gât. Se îndreptă spre cei doi.

Femeia îl mai sărută o dată, scurt, de pe vârfuri, pe bărbatul cu faţa osoasă, apoi îşi desprinse braţele din jurul lui şi se întoarse spre celălalt.

Îi zise ceva, el ridică din umeri şi o lăsă să-i termine nodul la cravată.

Bărbatul înalt se apropie de ea şi îi blocă mâinile uşor, în strânsoarea gecii lui de piele, care îi acoperea încă spatele şi o închidea acum în carapace.

Eric scoase telefonul din buzunarul pantalonilor şi sună.
"Angy? Dormi?"
"Eric?"
O trezise.
"Ce s-a întâmplat? Cât e ceasul?"
Se auzi o căzătură, apoi alarma deşteptătorului, apoi linişte.
"Fir-ar să fie. E trecut de trei jumătate. Ai păţit ceva?"
"Nu."
Deschise pachetul de ţigări şi îl închise. O dată. De două ori.
"Am vrut doar să-ţi spun că ţin mult la tine."
Privi strada. Cei trei dispăruseră.
"Angy? Mai eşti acolo?"
"Şi eu te iubesc, Eric."
"Bun. Culcă-te la loc acum."
"Noapte bună."
"Noapte bună, Angy. Te aştept mâine."