Nimic nu e mai de valoare ca aurul din pământ şi plantele de la suprafaţă în ciclul existenţelor umane efemere. Oamenii trec, naţiunile se destramă, restul rămâne. E miracolul Naturii divine. ADN-ul se recombină, o limbă se uită, o nouă cultură înfloreşte acolo unde alta a apus, pământul e acelaşi.
Aurul e carnea zeilor, parfumul le este suflarea, seva din plante le este sîngele. Însă întruparea lor în gestul divin, respectiv unirea pământului cu cerul, nu se poate face decât prin transformare. Ceea ce este o posibilitate devine o realitate. Dacă seva este sângele la nivelul metaforei, ea îşi găseşte menirea doar prin transformare în elixirul remediu - acţiunea omului care extrage, dizolvă şi coagulează acest principiu vital din plante. E motivul pentru care plantele de leac nu sunt de leac decât prin intermediul "tămăduitorului", al celui care le prepară. Puteţi bea nenumărate ceaiuri din plante de la magazinul din colţ, efectul este minor fără ştiinţa şi arta preparatului, automedicaţia nu are decât un efect temporar.
Aurul e carnea zeilor, parfumul le este suflarea, seva din plante le este sîngele. Însă întruparea lor în gestul divin, respectiv unirea pământului cu cerul, nu se poate face decât prin transformare. Ceea ce este o posibilitate devine o realitate. Dacă seva este sângele la nivelul metaforei, ea îşi găseşte menirea doar prin transformare în elixirul remediu - acţiunea omului care extrage, dizolvă şi coagulează acest principiu vital din plante. E motivul pentru care plantele de leac nu sunt de leac decât prin intermediul "tămăduitorului", al celui care le prepară. Puteţi bea nenumărate ceaiuri din plante de la magazinul din colţ, efectul este minor fără ştiinţa şi arta preparatului, automedicaţia nu are decât un efect temporar.
Zeii au lăsat aurul în pământ pentru a fi extras, el nu este bogăţie decât atunci când este scos din miezul scoarţei, acolo unde se află departe de plante, şi folosit pentru a se uni cu Soarele. Florile de Sânziene sunt galbene ca soarele şi ca aurul, atunci când pământul şi cerul se unesc în acel moment unic al anului. Aurul este proba de foc a omului. Aurul permite omului să atingă divinitatea prin zidire, să transforme Natura şi să o sublimeze - construcţiile se fac cu bani, plantaţiile de plante medicinale şi de parfum se fac cu bani şi uneori aceste remedii naturale vin de departe (cele anticanceroase feminine din jungla Amazonului). Când aurul nu este scos din adânc pentru a permite vindecarea, o cultură moare asemenea unei plante fără apă. Aurul este vital, de aceea se extrage - e lumina din adâncuri, Soarele într-o constelaţie de nestemate. Intangibilul devenit tangibil.
Prin aur, imperiile de odinioară au adus mirodenii şi plante aromate de peste mări şi ţări. Prin aur şi tămâie au devenit "civilizaţie" care dăinuie şi nu nisip în clepsidra vremurilor.
Doar ţările capabile să produca parfum, cosmetice şi remediu sunt mari puteri, altfel spus anumite ramuri ale chimiei şi farmaciei, întrucât aceasta este capacitatea ultimă a omului de a transforma şi de a pătrunde secretele Naturii. Unele aspecte scapă spiritului raţional. S-a întâmplat în ultimii 800 de ani. Dacă lor li se adaugă minele de aur, devenirea este totală, aşa cum o arată istoria tuturor marilor civilizaţii. Ce ar fi fost Egiptul fără minele de aur dinspre Marea Roşie la nord de Luxor sau cele din Nubia? Odinioară erau marile temple, apoi catedralele, poleite cu aur şi încărcate cu fumul de tămâie. Pentru mirodenii s-au descoperit lumi noi, s-au dus războaie - mărunte boabe de piper, nucşoară sau scorţişoară - toate fără vreo valoare nutriţională.
Aşa cum mineralele din pământ permit plantelor să aibă culorile superbe, minereurile, şi în special cele de aur, permit omului să-şi depăşească existenţa efemeră transformând potenţa latentă în realitate. Epoca de bronz, de fier, de aur şi apoi mai recent metalele şi mai rare. Prin aur, parfum şi remediu, natura divină din om reînvie depăşind miasma abisului. E metafora îmbălsămării egiptene în nisipul timpurilor.
Graţie destinului, am descoperit foarte recent o zonă în România unde clima este absolut perfectă pentru cultivarea masivă de plante de parfum rare. Ulterior, am descoperit că în zonă s-a aflat o aşezare romană. Datele sunt puţine, pentru că niciodată nu au fost bani pentru arheologie, însă ochiul atent la flora spontană a dezvăluit ceea ce poate rodi prin voinţă.
În imagine - Gemma Augustea, camee romană din onyx, Augustus şi Oikoumene - personificare antică a lumii nelocuite. Această camee a fost dusă de la Roma la Constantinopol şi apoi "recuperată" acum 800 de ani, în timpul celei de-a patra cruciade. Acum 400 de ani, a fost cumpărată de Rudolf al II-lea şi de atunci se află în Viena. Reprezentarea ascunde un secret pentru cei care cunosc istoria antică şi decorativă.