Câteva gânduri şi prefaţă la Mitul naşterii Eroului. O interpretare psihologică a mitologiei

Citiţi un fragment din această carte.


Psihanalist austriac, scriitor, profesor şi terapeut, Otto Rank (1884 -1939) a fost "mâna dreaptă" a lui Freud pentru aproape douăzeci de ani, pentru ca mai apoi să devină un binecunoscut dizident al acestuia.

Aduce contribuţii valoroase ultimelor ediţii ale cărţii Interpretarea viselor şi numele său apare chiar pe prima pagina după cel al lui Freud. Între 1915-1918, Rank lucrează ca secretar al Asociaţiei Internaţionale de Psihanaliză, fondată de Freud cu cinci ani mai înainte. Creativitatea ieşită din comun şi teoriile sale psihanalitice sunt foarte apreciate de Freud.

În 1904 scrie Der Kunstler (Artistul), urmată de Der Mythus von der Geburt des Helden (Mitul naşterii eroului) în 1909, Die Lohengrin Sage (Legenda lui Lohengrin) în 1911, care e şi teza lui de doctorat, Das Inzest-Motiv in Dichtung und Sage (Tema incestului în literatura şi legendă) în 1912, Die Bedeutung der Psychoanalyse fur die Geisteswissenschaften (Semnificaţia psihanalizei pentru ştiinţele umane) în 1913. Alte lucrări semnificative sunt Der Doppelganger (Dublul), Wahrheit und Wirklichkeit (Adevăr şi Realitate), Technik der Psychoanalyse": Vol. II, "Die Analytische Reaktion in ihren konstruktiven Elementen"; Vol. III, "Die Analyse des Analytikers und seiner Rolle in der Gesamtsituaton (Terapia voinţei), Kunst und Kunstler (Arta si Artistul), Erziehung und Weltanschauung (Educaţia modernă).

În 1924, Otto Rank publică Das Trauma das Geburt (Trauma naşterii), carte în care explorează chestiuni precum arta, mitul, religia, filozofia şi terapia şi în care explică cum acestea au fost revelate de anxietatea de separare înainte să se vehiculeze renumitul complex al lui Oedip. Este primul care vorbeşte despre termenul pre-Oedip, pe un forum psihanalitic în 1925. Se produce astfel separarea lui Otto Rank de Freud, acesta din urmă acuzându-l de erezie pre-oedipiană. Din acest motiv, în 1926 pleacă la Paris cu soţia sa, Tola şi fiica, Helene. Pentru următorii 14 ani, Rank are o strălucită cariera ca lector, scriitor şi terapeut în Franţa şi Statele Unite.

La Paris, Rank devine psihoterapeut pentru artişti precum Henry Miller, Anais Nin, şi tine prelegeri la Sorbona. Călătoreşte între Franţa şi America şi ţine prelegeri la universităţi precum Harvard, Yale, Stanford, Universitatea din Pennsylvania, având ca teme psihoterapia relaţională, experienţială, "aici şi acum", arta, voinţa creativă, şi nevroza ca eşec al creativităţii.

Rank a fost primul care a susţinut faptul că separarea de gândurile învechite, emoţii şi conduite este chintesenţa creşterii şi dezvoltării psihologice. El a cercetat cum fiinţele umane pot învăţa să-şi afirme voinţa în cadrul relaţiilor şi a pledat pentru un nivel maxim de individuare în cadrul unui nivel maxim de apropiere. El este cel care introduce terapia aici şi acum, terapie care nu va fi acceptată de Asociaţia Americană de Psihanaliză şi de Asociaţia Internaţională de Psihanaliză decât peste o jumătate de secol.

Rollo May, unul din pionierii psihoterapiei existenţiale în Statele Unite a fost profund influenţat de prelegerile şi scrierile post-freudiene ale lui Rank şi întotdeauna l-a considerat ca fiind cel mai important precursor al terapiei existenţiale. El spune în acest sens: "De foarte multă vreme l-am considerat pe Otto Rank drept cel mai mare geniu neconsacrat din cercul lui Freud". (Simona Tudor)


Mulţi psihologi ai secolului XX au încercat să desluşească misterele psihicului uman, în special prin intermediul mitologiei clasice. Această tendinţă a dus mai târziu la intuiţiile lui Jung, Joseph Campbell şi alţii. Însă primul savant care a explorat această convergenţă a fost Otto Rank. Una dintre problemele cele mai provocatoare ale mitologiei comparative, care este mai mult decât evidentă, o reprezintă asemănările cros-culturale, în mituri, legende şi folclor. De exemplu, mitul potopului, căutarea eroică, şi în special legenda naşterii eroului apar peste tot în lume, din Africa pana în America de Sud. În epoca în care Rank şi-a scris cartea, cercetarea mitologică ce caută să explice acest fenomen prin difuziune sau fenomene astronomice îşi epuizase resursele. În schimb, Rank a căutat să explice aceste motive comune în termenii a ceea ce el credea a fi universal psihologice. Mitul naşterii eroului i-a adus autorului notorietate în lumea ştiinţifică. Încă din vremea când era un apropiat colaborator al lui Sigmund Freud în Viena, Rank a avut originala idee de a interpreta miturile ca vise de masă. Bogată într-un material istoric - de la Sargon la Isus - cartea compară stereotipurile de eroi şi legende cu bazelor lor psihologice. Este o aplicaţie revoluţionară a metodei psihanalitice la mitologia comparativă.

"Suntem convinşi că miturile, cel puţin la origine, sunt structuri ale facultăţii umane de imaginare, care la un moment dat au fost proiectate din anumite motive asupra cerului şi se poate să fi fost transferate în mod secundar asupra corpurilor cereşti, cu fenomenele lor enigmatice. Semnificaţia urmelor inconfundabile pe care acest transfer l-a imprimat miturilor nu trebuie subestimată câtuşi de puţin, deşi este posibil ca originea acestor figuri să fi avut un caracter psihic, fiind făcută ulterior baza a calculelor astronomice şi astrologice, tocmai datorită acestei semnificaţii. În general, s-ar părea că cercetătorii care s-au folosit exclusiv de modalitatea naturalistă de interpretare nu au putut, în încercarea lor de a descoperi sensul originar al poveştilor mitice, să se îndepărteze cu totul de un proces psihologic, cum de altfel s-a întâmplat şi cu creatorii miturilor. Motivul este identic şi conduce în aceeaşi direcţie, atât in ceea ce îi priveşte pe creatorii miturilor cât şi pe exegeţi... În afară de concepţia astrală, ideea rolului jucat de viaţa psihică trebuie creditată cu aceleaşi drepturi pentru formarea miturilor, iar această cerinţă va fi justificată amplu de rezultatele metodei noastre de interpretare. Având acest obiectiv, vom lua întâi materialul legendar pe care se va încerca o astfel de interpretare psihologică pentru prima oară la o scară mare şi vom selecta din marea masă a acestor mituri eroice pe acelea care sunt cunoscute cel mai bine." (Otto Rank)

"Otto Rank, prolific scriitor psihanalist şi terapeut - fiind, de altfel, un apropiat coleg al lui Freud şi editor al operei acestuia - ne propune, în aceste rânduri, o incursiune in universul naşterii mitului eroului. După o scurtă schiţare a paradigmelor importante, autorul ne dezvăluie modelul său explicativ. Interpretarea lui este psihologică şi psihanalitică. Rank realizează o analiză comparativă a unora dintre cele mai importante mituri eroice universale. Demersul lui Rank se construieşte pe baza analogiei dintre ego-ul copilului şi portretul eroului mitic. Actul eroic este, astfel, înteles ca o modalitate de reabilitare individuală în raport cu relaţiile parentale. Mitul este creat, perpetuat şi popularizat - susţine şi explică autorul - de adulţi cu ajutorul fantasmelor retrograde ale copilăriei. El este pus în legătură cu disfuncţiile noastre nevrotice şi chiar psihotice. Rank anunţă şi o intenţie de armonizare a interpretării sale cu alte concepţii, însă nu mai insistă asupra acesteia. Lucrarea este un prilej captivant de incursiune nu doar în sfera unora dintre cele mai populare şi importante mituri ale culturii, dar şi - de ce nu - în istoria noastră emoţională." (Irina-Gabriela Buda, "România Liberă")

Dacă nu poţi să călătoreşti fizic, străbătînd meridiane şi depăşind frontiere naţionale, dacă geografia nu-ţi este accesibilă, atunci trebuie să procedezi precum a făcut Otto Rank: depăşeşte-ţi condiţia prin puterea minţii. Copil obidit, mezin nedorit, dintr-o familie evreiască aparţinînd micii burghezii vieneze, Rank, pe numele său real Rosenfeld, îşi alege noul nume dintr-o piesă a lui Ibsen. În cazul lui Otto, totul se manifestă ca o revoltă contra tatălui, un personaj autoritar, castrator şi alcoolic, care l-a privilegiat pe fratele mai mare, împiedicîndu-l pe ultimul născut să urmeze studii superioare. Nu întîmplător personajul ibsenian din drama O casă de păpuşi (1879) este... doctor. Graţie medierii lui Adler, Rank intră în anturajul lui Freud, devenind membru al Societăţii Psihanalitice din Viena, apoi funcţionează, pînă la ruptura de magistru, ca secretar al acesteia. Pasionat de mitologie, istoria religiilor, literatură şi istorie, discipolul freudian străluceşte printr-o inteligenţă speculativă şi hermeneutică pentru care părintele psihanalizei îl admiră. Nefiind medic, Rank face o analiză personală cu Freud şi ajunge să practice ceea ce mentorul său va numi psihanaliza profană, aflată la mare modă în Franţa după al Doilea Război Mondial.

Mitul naşterii Eroului este, probabil, cea mai solidă carte a lui Rank. În acest text psihanalistul format de Freud analizează marile figuri mitologice universale, de la Moise şi Oedip la Lohengrin şi Iisus, realizînd un profil psihanalitic verosimil al acestor personaje tutelare, plecînd de la ideea scenariului infantil, de relevanţă nevrotică sau psihotică. Excepţionalitatea acestor eroi ar fi o consecinţă a luptei pentru supravieţuire psihică a copilului strivit de prezenţa castratoare a tatălui şi a societăţii punitive. Eroul este un subiect psihic supracompensat, care depăşeşte obstacole incredibile, pentru propăşirea comunităţii (altruism) şi a sa individuală (narcisism), pentru impunerea unor valori novatoare. Demersul lui este epopeic, el înfruntă forţe superioare, dar în final, măcar simbolic, reuşeşte să-şi impună voinţa civilizatoare şi morală. (Valentin Protopopescu)