18.12.2012

Baudeman o chema pe vata minerală şi îmi plăcea de ea pentru că rima cu Dedeman, magazinul meu preferat. Eu când am bani, nu merg la filme sau la cârciumă cu băieţii, ci îmi cumpăr diverse obiecte, aşa cum scrie la reclamă. Vecinii de bloc nu mă înţeleg. Nu pricep la ce îmi trebuie lucruri doar aşa, pentru colecţie. Cum colecţionează unii radiere sau magneţi de frigider, eu de ce nu am voie să adun într-o cameră diverse materiale de construcţii? Mi-am cumpărat un sul mare, să fie. Am luat şi o pereche de mănuşi de zidar. Pentru protecţie la masaj. Ştiţi, vata minerală are nişte aschiuţe de sticlă ce îţi pot găuri pielea.

Pentru început, am pus-o în camera mare şi, aşezat în fotoliu, m-am uitat la ea. Era frumoasă, galbenă. Uneori îi vorbeam, o dezmierdam Baudy. Nu răspundea niciodată fiindcă era timidă şi nu se obişnuise cu locuinţa, cred. Am citit undeva că vata minerală se foloseşte la izolat case, dar a mea era doar aşa, pentru colecţie. Apoi am sunat la mai multe saloane de masaj. Am evitat să spun că voiam o şedinţă de masaj pentru ea, nu pentru mine, de teamă că m-ar fi putut refuza. Voiam doar să fac ce scria în reclamă, numai că oamenii în ziua de azi nu prea citesc reclamele corect.

Într-o zi de joi, m-am înfiinţat la recepţia Salonului "Moniques - body design". Doamna drăguţă de acolo m-a rugat să mă fac comod şi se tot oferea să pună sulul de vată într-o încăpere alăturată, după o uşă. I-am zis că e pe mâini bune şi am plătit pentru un masaj anticelulitic de 45 de minute. Am primit nişte papuci de casă albi pe care scria Moniques. Din hol se putea vedea într-o cameră un fel de sicriu cu lumini violet în care se bronza cineva. Pe clanţa unei alte uşi era un carton cu Do Not Disturb.

Cu un zâmbet larg, m-a primit o doamnă înaltă, între două vârste. I-am pus mănuşile de zidar în mână şi, în timp ce îi explicam cum că masajul e de fapt pentru vata minerală, desfăceam rapid cu un briceag ambalajul. Vata trebuie desfăcută, întinsă, ca să se relaxeze. Zâmbetul i-a îngheţat dar, vorbind rar şi frumos m-a condus de mână spre ieşire. Mi-a zis că totul e sub control şi să mă întorc într-o oră.

Mi-am cumpărat 4 covrigi. I-am mâncat privind oamenii. Dintr-un brad am rupt o crenguţă. Am strivit acele şi mi-am frecat degetele. Uleiurile volatile miroseau a brăduleţ de maşină cu miros de brad. Când m-am întors la salon, am observat că în faţă era parcată o maşină cu becuri roşii şi albastre pe capotă. Se roteau aşa de frumos de parcă era Crăciun. Am început să cânt tare: "O, brad frumos".

morala: Nu duceţi vată minerală la saloane de masaj fiindcă o să rămâneţi fără ea.

0 comentarii

Publicitate

Sus